Participarea la vot, mai scăzută în rândul tinerilor. Circa 1,8 milioane de tineri au votat la alegerile locale, mai puţini decât la prezidenţiale

Consiliul Tineretului din România arată că procentul de 38,6% este „satisfăcător şi îmbucurător”, dat fiind contextul epidemiologic.

La alegerile prezidenţiale din 2019 au ieşit la vot 41,8% din tinerii aflaţi pe listele permanente de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), iar la alegerile europarlamentare prezenţa tinerilor a fost de 43%.

O explicaţie a lipsei celor 61,4% de alegători tineri ar fi aceea că, faţă de alegerile europarlamentare şi prezidenţiale, la alegerile locale, votul poate fi exprimat doar în localitatea de domiciliu sau reşedinţă, alegătorul fiind direct legat de autorităţile locale din comuna, oraşul sau municipiul respectiv. Astfel, tinerii care sunt plecaţi din localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa în ziua scrutinului sau care locuiesc în străinătate, nu pot vota.

O altă explicaţie este că tinerii care locuiesc în altă localitate faţă de cea de domiciliu, trebuie să aibă viză de flotant pentru a putea vota.

„În contextul pandemiei de Coronavirus, intervine o altă problemă specifică şi anume teama tinerilor care nu deţin viza de flotant în localitatea în care locuiesc de a se deplasa în localitatea de domiciliu. În plus, mulţi tineri au obligaţii profesionale sau academice care nu le permit să călătorească. Un alt factor important este dat de procesul birocratic de obţinere a vizei de flotant. În contextul centrelor universitare (Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova etc.), numărul de tineri prezenţi la vot ar fi putut fi mult mai mare, cu condiţia ca aceştia să-şi poată obţine viza de flotant într-un timp mai scurt, durata medie de eliberare a acesteia fiind de o săptămână”, potrivit Consiliului Tinerilor din România.

Reprezentanţii Consiliului Tinerilor din România spun că în contextul dat, se poate lua în considerare şi o lipsă de reprezentativitate a candidaţilor în raport cu segmentul de tineret, diferenţa fundamentală dintre alegerile locale şi alegerile parlamentare fiind dată de personificarea alegerilor locale sub o figură individuală (cea a candidatului), mai degrabă decât sub forma unui partid politic.

A scăzut numărul tinerilor din România

Un alt aspect al lipsei tinerilor de la alegerile locale este faptul că tinerii care locuiesc în alte localităţi, de multe ori nu mai sunt conectaţi la realitatea comunităţii de provenienţă, dar nici nu se regăsesc îndeajuns de mult în noua localitate, fapt pentru care nu au interes să voteze, situaţie întâlnită şi în cazul tinerilor din diaspora, care, deşi sunt plecaţi, încă figurează ca fiind membri ai comunităţii din România, conform sursei citate.

Potrivit sursei citate, 18,1% din tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani, 21,5% din cei cu vârsta între 25 şi 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 şi 34 de ani erau încadraţi în 2018 ca fiind NEET, însemnând că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională. Aceşti tineri resimt o nesiguranţă socială, dificultăţile inerente îndepărtându-i de ceea ce ar presupune o cetăţenie activă.

În perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%.

36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat.