Video PNL a finalizat proiectul de lege privind votul prin corespondenţă - VIDEO

"Credem că revoluţia la urne din noiembrie ne obligă să legiferăm votul prin corespondenţă şi să dublăm numărul de parlamentari pe diaspora", a spus Gorghiu, într-o conferinţă de presă.

Ea a precizat că proiectul de lege a fost semnat de toţi parlamentarii PNL şi va fi transmis tuturor grupurilor parlamentare, pentru observaţii şi pentru a fi semnată iniţiativa legislativă, inclusiv la cabinetul preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, şi la cabinetul lui Victor Ponta, "pentru ca acesta să nu găsească pretextul că nu a fost informat de colegii săi şi nu ştie despre ce e vorba".

Vicepreşedintele PNL Mihai Voicu a prezentat proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, precizând că este "simplu, funcţional şi garantează secretul votului".

El a menţionat că votul prin corespondenţă este un vot alternativ, care nu exclude votul obişnuit, prin prezenţa la urne, într-o secţie de votare organziată în străinătate şi, de aceea, este obligatoriu ca acest vot prin corespondenţă să fie dublat de măsuri privind organizarea secţiilor de votare din străinătate.

Voicu a arătat că PNL susţine transferul delimitării şi organizării secţiilor de votare de la MAE la Autoritatea Electorală Permanentă, concomitent cu o creştere consistentă a numărului acestor secţii de votare, AEP putând să se raporteze la statistica votului din noiembrie 2014, pentru a crea "o geografie a secţiilor de vot din străinătate, care să se adreseze direct comunităţilor de români cu populaţie mare".

El a mai arătat că legea este gândită astfel încât alegătorul să nu cheltuiască niciun ban în exercitarea votului.

Legea prevede, de asemenea, măsuri de publicitate din partea AEP şi a MAE, prin misiunile diplomatice, iar partidele politice vor avea, de asemenea, interesul de a promova această lege prin corespondenţă, potrivit lui Voicu.

Mihai Voicu a prezentat "circuitul" acestui vot prin corespondenţă, din proiectul de lege, primul pas fiind exprimarea dorinţei alegătorului de a vota prin corespondenţă.

Voicu a ţinut să menţioneze că această perioadă în care alegătorul poate depune cererea de vot prin corespondenţă este lungă, de la data convocării alegerilor, timp de 30 de zile.

Cererea alegătorului, care trebuie adresată AEP, va fi însoţită de copii nelegalizate ale documentelor care să dovedească cetăţenia română şi adresa de domiciliu sau de reşedinţă.

AEP elaborează un registru al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care optează pentru votul prin corespondenţă, iar o dată ce acest registru este finalizat, AEP începe transmiterea documentelor de vot.

Alegătorul care optează pentru votul prin corespondenţă va primi acasă un plic care conţine instrucţiunile de vot, un certificat de alegător pentru votul prin corespondenţă, pentru a dubla garanţia identităţii alegătorului, care se semnează de către persoana respectivă. În plus, în plic va exista Declaraţia pe proprie răspundere, care are rolul de a certifica, prin semnătura şi datarea olografă, că votul a fost exprimat în condiţii legale, adică neinfluenţat de nimeni, şi fără a primi foloase materiale, potrivit prevederilor legale, a explicat Voicu.

Următoare etapă, potrivit vicepreşedintelui PNL, este votul. Alegătorul primeşte în plic buletinul de vot şi un timblu autocolant, cu anumite elemente de securitate, care imită ştampila cu "votat" din secţiile de vot normale, exprimându-şi opţiunea de vot prin aplicarea timblului în patrulaterul dorit.

Acest buletin de vot trebuie să asigure secretul votului. Este împăturit şi plicul este alb, introduce buletinul de vot în plic şi primeşte un sigiliu, pe care îl va aplica pe plic, astfel încât destinatarul, Biroul Electoral al Circumscripţiei, să poată verifica securitatea şi secretul acestui vot.

Tot în plicul primit de la AEP, alegătorul primeşte un alt plic cu adreasa pretipărită a destinatarului, Biroul Electoral de Circumscripţiei, care este preplătit, astfel încât alegătorul are garantată expedierea gratuită a acestui vot.

Toate docuementele sunt introduse în plic, pe care alegătorul îl expediază la Biroul Electoral Central, prin intermediul unui operator poştal ales în urma unei licitaţii.

BEC, o dată ce primeşte aceste documente, verifică dacă buletinul de vot este valid şi îl introduce în urna de vot, urmând a fi deschis în momentul încheierii procesului de votare, mai prevede proiectul PNL.

Mihai Voicu a precizat că, dacă alegătorul nu poate face dovada unui domiciliu, în străinătate, poate vota la secţia de votare.

Despre costul estimat al votului prin corespondenţă, Voicu a mai arătat că liberalii au făcut o simulare şi expedierea unei scrisori către SUA, de exemplu, costă 16 lei, pentru o scrisoare.

"Orice operator poştal va acorda discountul pentru cantităţi mari, probabil că se va ajunge la patru-cinci euro, de alegător", a spus vicepreşedintele PNL, precizând că AEP va efectua o licitaţie, în condiţiile legii, adresată operatorilor poştali care doresc să asigure expedierea şi returnarea acestor plicuri.

Voicu a mai spus că, potrivit proiectului de lege, se iau în considerare plicurile sosite nu mai târziu de 24 de ore înainte de închiderea scrutinului. Astfel, timp de 30 de zile, alegătorul se înscrie în registru, după care primeşte în maxim 15 zile plicul cu documente şi mai are la dispoziţie 30 de zile pentru a expedia acest plic la Biroul Electoral, adăugând că legea prevede că şi ambasadele pot prelua corespondanţa, cu obligaţia de a le trimite, cu curier diplomatic, în maximum trei zile de la primire, către sediul BEC.

"Cred că factorul timp nu reprezintă o frână", a mai arătat Mihai Voicu, precizând că instrucţiunile vor conţine toate datele limită pentru transmiterea documentelor, de la primirea acestui plic de la AEP.

Despre scenariul în care alegătorul expediază plicul cu opţiunea de vot, iar între timp se răzgândeşte, vicepreşedintele PNL a spus că acesta nu mai poate să îşi schimbe opţiunea de vot, deşi a făcut-o în avans.

De asemenea, şi situaţia pierderii acestor plicuri nu are o rezolvare în lege, Mihai Voicu precizând că răspunderea este a companiei poştale care câştigă licitaţia şi se ocupă de acestă corespondenţă.

Despre garantarea secretului votului, Voicu a spus că acesta este rolul declaraţiei pe proprie răspundere, prin care alegătorul îşi asumă, prin semnătură şi dată, că a votat în condiţii legale. "Nici la secţiile de votare nu se ştie dacă unui cetăţean nu i s-a cumpărat votul, e aceeaşi situaţie şi acum", a spus reprezentantul PNL.