Ponta aduce China în disputa privind Cernavodă: „Doar chinezii aveau banii și tehnologia”

Fostul premier Victor Ponta a lansat un atac dur la adresa actualei puteri, pornind de la situația critică de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Într-o intervenție la Gândul, Ponta a susținut că România plătește acum pentru blocarea, de-a lungul anilor, a unor mari proiecte energetice, de la reactoarele 3 și 4 până la hidrocentrale și capacități de stocare.

Întrebat de moderator cum apreciază situația de la Cernavodă, în contextul în care autoritățile au ajuns să ia măsuri de urgență pentru reducerea riscului opririi centralei, Victor Ponta a făcut o paralelă cu proiectele energetice începute sau abandonate în ultimele decenii.

„E destul de tipic românească. Nu căutați alte paralele, că nu le găsiți”, a spus fostul premier.

Ponta a invocat apoi istoria Centralei de la Cernavodă și proiectul reactoarelor 3 și 4.

„Grupurile 1 și 2 le-a pornit Ceaușescu, ăla rău pe care îl înjurăm. Mă rog, al doilea l-am inaugurat după ce l-am împușcat pe Ceaușescu, dar el a venit cu ideea. Grupurile 3 și 4 le-am semnat eu în 2014 cu singurii care puteau să le facă, care aveau și banii și tehnologie, așa-numiții chinezi”, a declarat Ponta.

Ponta: „Din 2016, orice inițiativă de dezvoltare economică a fost blocată”

Fostul premier a susținut că proiectele energetice majore au fost întârziate din considerente ideologice, făcând referire în special la decizia României de a renunța la parteneriatul cu China pentru extinderea centralei nucleare.

„Din 2016, cu Guvernul lui Cioloș, până azi inclusiv, orice fel de inițiativă de dezvoltare economică în România a fost blocată pe niște criterii ideologice. Nu facem cu China. Bine, mă, dar cu cine facem?”, a spus Ponta.

El a afirmat că nu crede că reactoarele 3 și 4 vor fi finalizate și a legat această situație și de proiectele hidroenergetice contestate de organizațiile de mediu.

„Nu terminăm hidrocentralele, că se opune, afectăm nutria verde și șobolanul de baraj și nu știu ce”, a afirmat fostul premier, într-o formulare ironică.

Ponta i-a nominalizat apoi pe unii dintre actualii politicieni aflați la putere.

„Toți cei care au dus această bătălie (…) au ajuns acum la putere. Buzoianu, Țoiu, ăștia. Și ei, de fapt, tot pe noi dau vina, că noi n-am vrut să facem grupul 3 și 4, că noi n-am vrut să facem barajele, că noi n-am vrut să cumpărăm baterii”, a spus acesta.

Atac la Radu Miruță după operațiunea cu barjele

Victor Ponta a ironizat și intervențiile autorităților pe Dunăre, inclusiv operațiunea de scufundare controlată a unor barje pentru a favoriza dirijarea apei către zona necesară funcționării Centralei de la Cernavodă.

„S-a dus Miruță și a crescut nivelul Dunării cu 4 centimetri”, a spus Ponta, atacându-l apoi în termeni duri pe Radu Miruță.

Fostul premier a pus sub semnul întrebării și poziția organizațiilor de mediu față de operațiune.

„Ăștia cu ONG-urile care nu ne lasă să facem un baraj, ei au zis ceva că e ok să băgăm barje în Dunăre? N-au mai sărit apele, peștele, pelicanul și așa mai departe”, a afirmat Ponta.

Operațiunea criticată de fostul premier a presupus scufundarea controlată a patru barje încărcate cu piatră, pentru formarea unor praguri artificiale și redistribuirea debitului Dunării. Pe 9 august, Ministerul Energiei anunța că nivelul apei la Cernavodă crescuse cu patru centimetri într-un interval în care prognoza indica o scădere cu patru centimetri și estima atunci că măsurile ar putea permite menținerea Unității 2 în funcțiune pentru cel puțin încă nouă zile.

Situația s-a deteriorat însă din nou. Marți, 11 august, Nuclearelectrica a anunțat că există posibilitatea opririi controlate a Unității 2 în dimineața zilei de 13 august, din cauza scăderii nivelului Dunării și a prognozelor hidrologice nefavorabile. Unitatea 1 este deja oprită din 28 iulie, tot din cauza nivelului extrem de redus al fluviului.

Directorul general adjunct al Apelor Române, Sorin Rândașu, a declarat marți că la Cernavodă a fost atins pragul critic de minus 230 de centimetri, iar debitul Dunării la intrarea în țară a coborât în jurul valorii de 1.370 de metri cubi pe secundă.

Ce s-a întâmplat cu reactoarele 3 și 4

În perioada în care Ponta conducea Guvernul, România a negociat cu companii chineze pentru construirea reactoarelor 3 și 4, însă cronologia este mai complexă.

România și China au semnat o scrisoare de intenție în 2013, iar în 2014 China Nuclear Power Engineering Company și Candu Energy au încheiat un acord de cooperare pentru proiect. În noiembrie 2015, Nuclearelectrica și China General Nuclear au semnat memorandumul pentru dezvoltarea, construirea, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4.

În 2020, statul român a decis încetarea negocierilor cu CGN și abandonarea strategiei bazate pe selectarea investitorului chinez. Ulterior, România a schimbat direcția proiectului și a semnat un acord de cooperare nucleară cu Statele Unite.

Contrar afirmației lui Ponta că reactoarele 3 și 4 „nici nu o să se facă”, proiectul este în prezent în derulare. Nuclearelectrica a comunicat recent că acesta a trecut în etapa a doua de dezvoltare, iar termenul prevăzut pentru cea de-a doua decizie de investiție, care ar permite trecerea propriu-zisă la etapa de construcție, este 30 iunie 2027.

În mai 2026, premierul Ilie Bolojan a discutat inclusiv cu reprezentanții AtkinsRéalis Canada despre pregătirea construirii reactoarelor 3 și 4, Guvernul anunțând că Ministerul Energiei a început demersurile pentru schema de ajutor de stat necesară investiției.

China domină piața bateriilor, dar nu este singurul producător

Ponta a susținut în interviu că „singurul producător din lumea de baterii e China” și că acesta ar fi motivul pentru care România nu dispune de suficiente capacități de stocare.

Afirmația este exagerată. China domină într-adevăr industria mondială: potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în 2025 deținea peste 80% din capacitatea globală de producție a bateriilor litiu-ion. Producție importantă există însă și în Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud, iar companiile japoneze și sud-coreene rămân actori majori ai pieței mondiale.

Ponta: „Suntem o majoritate bleagă pe care o minoritate ne călărește”

În finalul intervenției, fostul premier și-a extins criticile dincolo de criza energetică.

„Suntem o majoritate bleagă pe care o minoritate din ce în ce mai radicalizată, mai scandalagioaică, ne călărește de mulți ani. Acum chiar ne călărește la propriu, nu la figurat”, a spus Victor Ponta.

„Asta-i părerea mea și nimeni nu bagă mâine apă pe Dunăre”, a încheiat acesta, înainte ca moderatorul să încerce să readucă discuția la întrebarea punctuală privind situația Centralei de la Cernavodă.