Preşedintele a returnat Parlamentului modificările la Legea reformei în sănătate: Legea introduce compatibilitatea dintre funcţia de manager şi activităţile desfăşurate la solicitarea autorităţilor centrale sau locale

"Consecinţele pe care le generează sub aspectul integrităţii şi calităţii actului managerial din sistemul de sănătate impun însă reanalizarea de către Parlament a tuturor acestor intervenţii legislative, cu atât mai mult cu cât Senatul (care a respins în integralitate O.U.G nr. 79/2016) şi Camera Deputaţilor (care a aprobat cu modificări O.U.G nr. 79/2016) au exprimat în cursul dezbaterilor parlamentare viziuni diferite ce s-au materializat prin adoptarea unor forme substanţial şi diametral opuse în ceea ce priveşte conţinutul normativ al legii supuse promulgării", se spune în motivarea cererii.

În plus, legea aflată la promulgare introduce compatibilitatea dintre funcţia de manager şi activităţile desfăşurate la solicitarea autorităţilor centrale sau locale. În absenţa unor precizări legale din care să rezulte natura activităţilor solicitate, precum şi tipul autorităţii publice şi domeniul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea, textul este neclar, putând genera incertitudine juridică şi aplicare discreţionară.

"Totodată, prin art. unic pct. 7 şi pct. 12 sunt abrogate prevederile din Legea nr. 95/2006 ce definesc conflictul de interese pentru managerii serviciilor de ambulanţă, respectiv ai spitalelor publice. Referitor la efectele acestor abrogări, considerăm că acestea au drept consecinţă deteriorarea calităţii sistemului sanitar românesc, fiind în detrimentul direct al pacienţilor.

Practic, prin eliminarea conflictului de interese pentru managerii mai sus menţionaţi din O.U.G nr. 79/2016 se elimină singurul text din legislaţie care reglementa conflictul de interese pentru această categorie de personal. În acest sens, semnalăm că din analiza coroborată a Legii nr. 161/2003 şi a Legii nr. 176/2010, a O.U.G. nr. 79/2016 şi a legii aflate la promulgare rezultă că a fost eliminată posibilitatea ca managerii care asigură conducerea serviciilor de ambulanţă judeţene şi a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, precum şi ai spitalelor publice să fie sancţionaţi pentru conflictul de interese.

Faptul că în Legea nr. 176/2010 se menţine obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese pentru persoanele cu funcţii de conducere şi de control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat şi unităţilor de stat din sistemul de sănătate publică (art. 1 pct. 32) nu presupune în mod automat, în absenţa unui text de lege special, posibilitatea de a sancţiona această categorie de personal pentru existenţa conflictului de interese. Mai mult decât atât, spre deosebire de noţiunea de funcţionar public în sensul legii penale, noţiunea de funcţionar public din Legea nr. 161/2003 este mai restrânsă, referindu-se la persoanele care îndeplinesc o funcţie publică, al căror statut este reglementat de Legea nr. 188/1999, precum şi de alte legi speciale", se mai spune în motivare.

În motivare se mai remarcă: "La art. unic pct. 14 din legea transmisă la promulgare, alineatul (7) al art. 185 prevede că: „în spitalele clinice, funcţia de director medical, director de cercetare, şef de secţie medicală, şef de compartiment medical, şef de laborator medical, şef de serviciu medical şi şef birou medical se ocupă de către un cadru didactic universitar medical desemnat în urma concursului sau examenului organizat de senatul instituţiei de învăţământ medical superior public în cauză.” Având în vedere că spitalele clinice funcţionează în subordinea Ministerului Sănătăţii (care aprobă organigrama şi structura funcţională, statul de funcţii şi bugetul spitalului public prin atribuţiile sale de ordonator principal de credite) sau se află în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, organizarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere de către o altă structură (senatul instituţiei de învăţământ medical superior public), care se află în subordinea unui alt minister, respectiv Ministerul Educaţiei Naţionale (fără atribuţii de ordonator principal de credite sau în aprobarea structurii organizatorice a spitalului public/clinic universitar) este nefuncţională. Totodată, nu există certitudinea că la nivelul universităţilor de medicină şi farmacie poate fi garantată la nivelul disciplinelor de management sanitar prezenţa unui număr suficient de cadre didactice care să asigure desfăşurarea în bune condiţii a concursurilor sau examenelor de ocupare a posturilor de conducere medicale din spitalele clinice universitare existente la nivel naţional".