Prezenţă record la urne la alegerile din Iran

Majoritatea figurilor moderate şi reformiste au fost descalificate să candideze la scrutinul de vineri, care a fost primul de la protestele naţionale din 2022.

Ministrul de interne Ahmad Vahidi a declarat într-o conferinţă de presă că au participat 25 de milioane de alegători din cei 61 de milioane de alegători eligibili.

El a dezvăluit, de asemenea, că aproximativ 5% dintre buletinele de vot exprimate au fost „invalide” sau deteriorate.

Preşedintele de linie dură Ebrahim Raisi a lăudat anterior „participarea pasională la vot”, pe care a descris-o ca fiind o „lovitură extremă” pentru oponenţii Republicii Islamice.

Analiştii au declarat că o prezenţă scăzută la vot ar fi o dovadă de dezamăgire faţă de politică, după ce liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a îndemnat oamenii să voteze.

Aproximativ 42% dintre persoanele eligibile au votat la ultimele alegeri parlamentare din 2020. Prezenţa la vot fusese în mod constant peste 50% înainte de atunci.

Sediul central al alegerilor din Iran a anunţat luni că 245 din cele 290 de locuri din parlament au fost decise în primul tur.

Cele 45 de locuri rămase vor merge în turul al doilea, deoarece candidaţii câştigători nu au obţinut cele 20% din voturile necesare.

Doar 14 candidaţi au atins acest prag în capitala Teheran şi în provincia înconjurătoare, ceea ce înseamnă că vor avea loc tururi de scrutin pentru mai mult de jumătate din cele 30 de locuri.

Cei mai mulţi dintre candidaţii câştigători la nivel naţional sunt consideraţi a fi conservatori de linie dură, care sunt loiali cu tărie sistemului islamic de guvernare şi se opun libertăţilor politice sau sociale.

Conservatorii au dominat, de asemenea, alegerile separate care au avut loc vineri pentru Adunarea Experţilor - un organism clerical format din 88 de membri, care este responsabil pentru numirea viitorului lider suprem atunci când va veni momentul.

Ayatollahul Khamenei - cea mai puternică figură şi comandant-şef al Republicii Islamice - are 84 de ani, iar noua adunare va avea o durată de opt ani.

La fel ca în cazul scrutinului parlamentar, mulţi candidaţi potenţiali au fost descalificaţi de Consiliul Gardian, un organism de supraveghere de linie dură format din teologi şi jurişti.

Printre cei excluşi s-a numărat şi fostul preşedinte Hassan Rouhani, un moderat care a făcut parte din adunare timp de 24 de ani.

Rouhani a avertizat în ianuarie că astfel de decizii ar „submina încrederea naţiunii în sistem”, dar s-a prezentat totuşi la vot vineri.

Un alt fost preşedinte, reformistul Mohammad Khatami, s-a numărat printre cei care nu au votat, după ce luna trecută a avertizat că Iranul este „foarte departe de alegeri libere şi competitive”.

Narges Mohammedi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace şi activistă pentru drepturile omului, aflată în închisoare, a denunţat alegerile ca fiind o „farsă”, după ceea ce a numit „reprimarea brutală şi nemiloasă” a protestelor din 2022.

Tulburările au fost declanşate de moartea în custodie a lui Mahsa Amini, o tânără care a fost reţinută de poliţia morală pentru că ar fi purtat hijab-ul „necorespunzător”.

Sute de persoane au fost ucise şi mii de persoane au fost reţinute în urma represiunii continue a forţelor de securitate, care au prezentat protestele ca fiind „revolte”.