Raport MCV, despre implicarea SRI în justiţie: Este relevantă decizia CCR privind protocoalele

Forurile europene precizează, în cadrul mecanismulului de cooperare şi verificare, că România a înregistrat ca principală evoluţie, cu privire la relaţia SRI-justiţie, decizia Curţii Constituţionale ce face referire la protocoalele din 2009 şi 2016.

1822 afişări
Imaginea articolului Raport MCV, despre implicarea SRI în justiţie: Este relevantă decizia CCR privind protocoalele

Raport MCV, despre implicarea SRI în justiţie: Este relevantă decizia CCR privind protocoalele

"În ultimii ani a avut loc o dezbatere privind cooperarea în materie penală dintre Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi diverse instituţii judiciare, inclusiv DNA şi Parchetul General, precum şi, pe plan mai general, privind relaţia dintre SRI şi instituţiile judiciare. Raportul din noiembrie 2018 a subliniat faptul că „modul de funcţionare a serviciilor de informaţii nu ţine de competenţa UE şi nu intră în sfera obiectivelor referinţă ale MCV. Instanţele sunt cele care au rolul de a stabili dacă alegaţiile în cauză privind abuzurile sunt întemeiate sau nu şi dacă ar fi necesară o anchetă deschisă şi imparţială pentru a se stabili dacă au existat sau nu deficienţe sistemice, ca de exemplu strângerea ilegală de probe sau exercitarea unei influenţe ilegale asupra magistraţilor, şi dacă garanţiile juridice existente trebuie să fie consolidate.”, se arată în raportul MCV.

Documentul menţionează că principala evoluţie din 2019, relevantă pentru raportul MCV, este decizia Curţii Constituţionale privind cele două protocoale de cooperare semnate între Ministerul Public şi SRI în 2009 şi 2016.

"Pe scurt, în ceea ce priveşte protocolul semnat în 2016 de către Ministerul Public şi SRI, Curtea Constituţională a hotărât că protocolul respectiv este legal. Ordonanţa de urgenţă nr. 6/2016 de modificare a Codului de procedură penală a impus un protocol de cooperare pentru a stabili modul de colaborare între servicii. În ceea ce priveşte protocolul din 2009, Curtea Constituţională a hotărât că protocolul a depăşit rolul constituţional al Ministerului Public şi că, pentru toate cauzele viitoare şi pendinte, instanţele, împreună cu parchetele, ar trebui să verifice dacă probele colectate în contextul protocolului au fost administrate cu respectarea deplină a legii şi să decidă cu privire la măsurile juridice corespunzătoare. Decizia nu se aplică hotărârilor judecătoreşti care au devenit definitive înainte de pronunţarea deciziei CCR. Este încă devreme pentru a determina pe deplin impactul şi consecinţele punerii în aplicare concrete a acestei decizii, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei", se arată în raport.

Totodată, reprezentanţii CE precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va avea un rol crucial în asigurarea consecvenţei jurisprudenţei.

Curtea Constituţională a României a arătat, în motivarea ce vizeză încheierea protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi SRI, că acestea sunt în afara ordinii constituţionale şi au obligat legiuitorul să lupte contra unei paradigme juridice neconstituţionale de peste 9 ani.

CCR precizează că, analizând conţinutul lor celor două protocoale, respectiv Protocolul nr.00750 din 4 februarie 2009 şi Protocolul nr.09472 din 8 decembrie 2016, se constată că obiectivele ce au vizat, în principal, ”planurile comune de acţiune” şi ”echipele operative comune” stabilite prin primul Protocol [art.3 lit.g)], în condiţiile în care acest articol nu se prevede doar la cooperarea în vederea prevenirii ameninţărilor securităţii naţionale, ci vizează şi combaterea ”infracţiunilor grave”, depăşesc cadrul legal, în condiţiile în care SRI nu are calitatea de organ de urmărire penală şi, prin urmare, nici competenţă în acest domeniu.

CCR a admis,în 16 ianuarie 2019, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.

MCV a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură menită să faciliteze eforturile susţinute ale României în reforma sistemului judiciar şi al intensificării luptei împotriva corupţiei. MCV a fost angajament comun al statului român şi al UE în acest sens. Mecanismul se va încheia atunci când vor fi îndeplinite „în mod satisfăcător” toate obiectivele de referinţă aplicabile României.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici