România și Serbia își unesc forțele pentru proiecte care ar putea schimba harta energetică a regiunii

Ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a declarat că investiția ar putea deveni una dintre cele mai importante capacități de stocare a energiei din Europa.

Un nou memorandum între București și Belgrad

Guvernele României și Serbiei au semnat un memorandum de înțelegere destinat consolidării cooperării în sectorul energetic, cu accent pe analizarea și dezvoltarea proiectului hidroenergetic Porțile de Fier III.

La ceremonia de semnare care a avut loc joi, ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a evocat colaborarea începută în anii ’60, odată cu acordurile privind construcția și exploatarea sistemului Porțile de Fier.

„Această comisie comună, tehnică, a avut până la ora actuală 104 sesiuni, cea mai recentă având loc în septembrie 2025, lucru care sublinează, încă o dată, continuitatea și cooperarea noastră îndelungată în sectorul energetic”, a declarat oficialul sârb.

Porțile de Fier III, proiect cu miză regională

Ministrul a prezentat viitoarea hidrocentrală drept o investiție strategică pentru echilibrarea sistemelor energetice și integrarea unei cantități mai mari de energie regenerabilă.

„Acest proiect, care reprezintă subiectul întâlnirii noastre de astăzi, centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Djerdap 3, reprezintă o inițiativă strategică care va plasa regiunea noastră într-o poziție mult mai avantajoasă pe piața din Europa de Est. Această hidrocentrală va putea integra o capacitate mai mare de energie regenerabilă, sprijinând astfel tranziția energetică și promovarea unui sector energetic mai curat.”

Potrivit acesteia, proiectul ar putea avea o anvergură continentală. „Atunci când va fi construită Djerdap 3 va deveni cea mai mare facultate de stocare în această parte a Europei, dacă nu chiar cea mai mare din Europa.”

Serbia și-a exprimat disponibilitatea de a furniza României datele tehnice relevante și de a discuta o eventuală participare directă a părții române. „Suntem încântați să putem pune la dispoziție toate informațiile relevante și rămânem deschiși la potențialul interes al României de a participa direct la acest proiect.”

Cooperare pentru gaze și energie electrică

Oficialul sârb a amintit și proiectul interconectorului de gaze România – Serbia, cu o capacitate anuală de minimum 1,6 miliarde de metri cubi. Belgradul intenționează să finalizeze în următoarele zece luni segmentul de 31,6 kilometri dintre Mokrin și frontiera română.

În domeniul energiei electrice, cele două state urmăresc extinderea capacităților de interconectare prin coridorul transbalcanic, investiție care ar putea adăuga aproximativ 500 MW.

„Fără niciun dubiu, România este și va continua să fie cel mai important partener energetic pentru Serbia și în anii care urmează. Mai ales pe baza relațiilor deja excelente și a încrederii pe care am construit-o împreună în ani sunt încrezătoare că acest parteneriat va aduce și cetățenilor și economiilor țărilor noastre un grad mai înalt de securitate energetică și stabilitate în deceniile următoare, decenii pe care le putem considera o nouă eră în domeniul electricității”, a afirmat Dubravka Đedović Handanović.

Ministrul sârb și-a exprimat convingerea că noul memorandum va contribui la creșterea securității energetice și la stabilitatea economică a ambelor țări în deceniile următoare.