USR și PNL atacă la CCR Legea Integrității, deși o parte din parlamentarii lor au votat-o. CCR analizeze legea în regim de urgență

Surse din cadrul CCR afirmă că judecătorii constituționali ar putea fi convocați miercuri, 12 august, deși Curtea se află în perioada vacanței judecătorești.

De adoptarea și intrarea în vigoare a legii depinde validarea unui jalon din PNRR evaluat la aproximativ 770 de milioane de euro. Actul normativ ar trebui să fie publicat în Monitorul Oficial până la finalul lunii august, pentru ca România să evite pierderea banilor europeni.

Sesizarea USR-PNL este semnată atât de parlamentari ai USR care au votat împotriva legii, cât și de parlamentari care au susținut actul normativ la votul final.

Potrivit centralizării nominale a votului din Senat, grupul USR a fost împărțit: 11 senatori au votat pentru adoptarea Legii Integrității, iar șase au votat împotrivă. Printre cei care au susținut legea s-au numărat Cristian Ghinea, Irineu Darău și Ștefan Pălărie.

Din partea PNL, sesizarea este semnată de opt lideri ai partidului. Printre aceștia se numără Daniel Fenechiu, viceliderul grupului liberal din Senat Glad Varga, dar și mai mulți parlamentari considerați apropiați ai premierului Ilie Bolojan.

Amendamentele contestate de USR și PNL

Legea privind modificarea legislației în domeniul integrității a fost adoptată miercuri, 5 august, de Senat, în calitate de for decizional, cu 105 voturi „pentru”, opt voturi „împotrivă” și șapte abțineri.

USR și o parte dintre liberali contestă în special amendamentele introduse cu sprijinul PSD și AUR.

Una dintre prevederi stabilește că persoanele pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, inclusiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd funcția sau mandatul în termen de 30 de zile.

USR susține că prevederea ar aplica retroactiv o sancțiune nouă pentru fapte și hotărâri anterioare intrării în vigoare a legii, încălcând astfel Constituția.

Amendamentul îl vizează inclusiv pe președintele USR și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, în cazul căruia există o decizie definitivă privind un conflict de interese.

O altă prevedere contestată introduce obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese și pentru „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu președintele României, parlamentarii, premierul, miniștrii și alți demnitari.

USR și PNL au susținut că formularea este neclară și dificil de aplicat de către Agenția Națională de Integritate. În dezbaterile parlamentare, amendamentul a fost prezentat drept unul care ar viza-o inclusiv pe Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.

În cazul în care CCR declară neconstituționale prevederile contestate, legea va reveni în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curții. Calendarul strâns ar putea pune însă în pericol respectarea termenului asumat prin PNRR.