Tomac, despre rezoluţia PE privind justiţia din România: Orice sancţiune pentru România este posibilă

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a declarat, referitor la rezoluţia PE privind Justiţia din România, că orice document adoptat în termeni critici despre România este un lucru grav şi că oficialii europeni pot activa inclusiv articolul 7, care prevede suspendarea dreptului de vot în Consiliul European.

152 afişări
Imaginea articolului Tomac, despre rezoluţia PE privind justiţia din România: Orice sancţiune pentru România este posibilă

Tomac, despre rezoluţia PE privind justiţia din România: Orice sancţiune pentru România este posibilă

„Nu este un secret pentru nimeni faptul că la Bruxelles, oficialii europeni, inclusiv preşedintele Comisiei sau comisari, implicit lideri ai Parlamentului şi-au exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la evoluţiile din Parlamentul României, cu privire la modifiările legslaţiei din justiţie, inclusiv acţiunea imprevizibilă a Guvenrului în acest sens. Sper că nu se va ajunge la o sancţiune severă a României, dar pe de altă parte am aderat la un set de valori, exact aşa cum scrie în raportul Comisiei de la Veneţia. Prin urmare orice derapaj oricând poate fi sancţionat în termeni cei mai duri. Nu mă refer numai la declaraţia în sine care reprezintă un document politic extrem de puternic. Mă refer la consecinţele care pot să apară în urma unor asemenea declaraţii. Sper că nu (se va activa articolul 7 pentru România-n.r.), dar subliniez că orice este posibil având în vedere acţiunea netransparentă a Parlamentului şi a Guvernului în ultimii doi ani în ceea ce priveşte justiţia”, a declarat Eugen Tomac, pentru MEDIAFAX.

Liderul PMP a afirmat că Guvernul nu este capabil să înţeleagă gravitatea mesajelor transmise de oficialii europeni.

„Avem deja exemple în Europa unde s-a mers foarte departe, până la suspendarea dreptului de vot în Consiliul European sau reducerea de fonduri. Şi aşa nu suntem în stare să atragem suficiente resurse de la Bruxelles, bani veniţi pe gratis pentru a dezvolta România. Mă refer la educaţie, infrastructură, etc. Cred că orice rezoluţie, orice declaraţie, orice document pe care l-ar putea adopta Parlamentul European în termeni critici la adresa ţării noastre este un lucru grav. Mai grav este şi că, la Bucureşti, nu există o autoritate politică capabilă să înţeleagă dimensiunea acestor mesaje în condiţiile în care noi suntem stat membru al UE”, a adăugat Eugen Tomac.

Întrebat de MEDIAFAX dacă rezoluţia vizează România sau doar partidul de la guvernare, Eugen Tomac a răspuns: „Din nefericire un asemena document dacă va fi adoptat va viza ţara, pentru că nu este a PSD-ului, este al României. Aici, aceşti oameni nu pot face distincţia între ordine politice executate orbeşte şi modul cum expun Români, pentru că ei nu împart banii partidului, ei împart banii României, împart funcţiile României, ei împart puterea acestei ţări pe care au câştigat-o în urma unor alegeri, dar o exercită într-un mod nedemocratic şi netransparent”.

Parlamentul European este profund îngrijorat de legislaţia reformată referitoare la legislaţia judiciară şi penală din România, în special cu privire la potenţialul de a submina independenţa sistemului judiciar, potrivit unui draft al rezoluţiei care va fi votat în PE, obţinut de MEDIAFAX.

Document este doar o variantă de lucru care ar putea fi votată în şedinţa de plen a Parlamentului European, din data de 14 noiembrie.

Draftul rezoluţiei intrate în posesia MEDIAFAX aminteşte de principiile Uniunii Europene care spune că UE "se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept şi respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor, şi întrucât aceste valori sunt comune pentru Statele membre într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranţa, justiţia, solidaritatea şi egalitatea între femei şi bărbaţi".

Totodată, draftul aminteşte şi de avizele Comisiei de la Veneţia şi de independenţa sistemului judiciar care este "consacrată la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale şi la articolul 6 din CEDO şi reprezintă o cerinţă esenţială a principiului democratic al separării puterilor".

Documentul vorbeşte şi despre "existenţa unei dezbateri continue cu privire la rolul Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi presupusa sa intervenţie în cadrul activităţilor sistemului judiciar român, ridicând întrebări cu privire la posibila amploare şi modalităţi ale unei astfel de ingerinţe; întrucât Comisia de la Veneţia concluzionează că este necesară o "revizuire amănunţită a normelor juridice privind controlul serviciilor de informaţii", potrivit sursei citate.

De asemenea, draftul aminteşte şi despre iniţiativa de revizuire a Constituţiei, în sensul redefinirii familiei şi de referendumul din 6 şi 7 octombrie.

"Întrucât numeroase grupuri pentru drepturile omului şi-au exprimat preocuparea că propunerea ar putea conduce la o încălcare a standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului şi la creşterea discriminării homofobe în România; întrucât revizuirea a fost aprobată în Parlament cu o majoritate de două treimi; întrucât referendumul nu a reuşit să atingă ţintă de participare de 30%", se arată în document.

Potrivit draftului, oficialii europeni fac mai multe recomandări autorităţilor române:

"1. îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupţia în funcţie şi să aplice strategia naţională anticorupţie; invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi pentru a evita orice ingerinţă care să depăşească sistemul de verificare şi echilibrare; solicită consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

2. recomandă cu fermitate reconsiderarea legislaţiei privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată şi de ao alinia pe deplin Cadru UE;

3. îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice ale libertăţii mass-mediei şi la propunerile de lege penalizând denigrarea României în străinătate şi reintroducând defăimarea în Codul penal;

4. îndeamnă Parlamentul şi guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar ; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi abordarea chestiunilor menţionate anterior într-un proces transparent şi cuprinzător; încurajează să solicite Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

5. invită guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat;

6. îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie în 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi de criterii uniforme uşor de aplicat, pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;

7. solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;

8. solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor autorităţilor române, continuând să ofere sprijinul deplin României în găsirea de soluţii adecvate;

9. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României"

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici