USR: Cercetarea merită respect – bani pentru performanță, nu pentru sinecuri

Într-un context în care cercetarea românească rămâne subfinanțată (cu un buget de doar 0,17% din PIB), USR consideră că este urgent necesară o reformă profundă, centrată pe calitate, responsabilitate și transparență, se arată în mesaj.

„Cercetarea românească nu trebuie să mai fie Cenușăreasa politicilor publice, dar nici refugiul sinecurilor. Susținem cu toată convingerea cercetătorii onești, care își fac treaba în ciuda birocrației și subfinanțării. Ei trebuie susținuți și încurajați. În același timp, nu putem ignora semnalele care au venit de-a lungul anilor și care spun că unele institute folosesc fonduri publice fără responsabilitate, iar cercetarea este pe locul al doilea. Este timpul atât pentru o evaluare clară și o alocare a resurselor publice în funcție de performanță, cât și pentru o exploatare inteligentă a oportunităților oferite de prioritățile europene și de nevoile industriei de apărare”, afirmǎ Ștefan Pălărie, liderul senatorilor USR.

⁠USR propune evaluarea obiectivă a institutelor de cercetare (INCD-uri) și susține în continuare procesul prevăzut prin Legea 25/2023 de integrare voluntară – parte din reformele asumate prin PNRR – fie prin asocieri în consorții, fie prin fuziuni, fie prin trecerea în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de stat.

Burduja, despre suspendarea acordului de mediu pentru Hidrocentrala de la Răstolița: NU vom ceda în fața acestor obstacole

Ion Cristoiu: Se lucrează la un Program de guvernare, dar nu se știe pentru ce Guvern

Potrivit partidului, evaluarea trebuie să identifice institutele performante și pe cele care nu justifică finanțarea publică , iar finanțarea ulterioară trebuie să fie condiționată de rezultate clare, nu distribuită uniform.

O altǎ propunere a USR este finanțarea predictibilă, corelată cu performanța:

•⁠ ⁠Bugetare multianuală pentru institutele evaluate pozitiv.
•⁠ ⁠Alocări transparente și echitabile pentru granturi de cercetare, cu reducerea birocrației și respectarea calendarului competițiilor.
•⁠ ⁠Realocarea fondurilor iresponsabil cheltuite (inclusiv sporuri excesive) către competiții interne pentru proiecte relevante.

„Pentru ca cercetarea sǎ fie tratată cu respect, este vitalǎ combaterea sinecurilor și abuzurilor. USR nu va tolera folosirea INCD-urilor pe post de „refugii politice”. Solicităm plafonarea legală a sporurilor salariale disproporționate și eliminarea mecanismelor prin care unii directori își acordă singuri beneficii. Sinecurile nu sunt știință. Ele subminează încrederea în cercetători și afectează accesul la fonduri pentru cei merituoși”, se mai arată în comunicat.

USR solicitǎ, de asemenea, alinierea la temele europene și noi surse de finanțare:

•⁠ ⁠Cercetarea din România trebuie corelată cu misiunile Horizon Europe și cu temele majore ale tranziției verzi, digitale și de securitate.
•⁠ ⁠România trebuie să acceseze fondurile disponibile prin programul strategic Readiness 2030 pentru cercetare în domeniul apărării.
•⁠ Susținem implicarea cercetării românești în ecosisteme internaționale, prin parteneriate și reforme legislative adecvate.

„USR va sprijini mereu cercetătorii care fac performanță. Dar nu vom accepta abuzuri mascate în hârtii științifice. Cine vrea bani publici trebuie să-și demonstreze relevanța, utilitatea și integritatea profesională”, conchide Pălărie.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, anunță, marți, că Ministerul a demarat evaluarea tuturor unităților de cercetare-dezvoltare-inovare din sistemul național.

David spune că, în calitate de ministru, abordează lucrurile serios și sistematic.

„În Raportul QX (https://www.edu.ro/raportQX) există un diagnostic transparent al sistemului de CDI și propuneri clare de reformă, care vin în întâmpinarea multor îngrijorări pe care le văd în spațiul public. Fără a relua aici detaliat concluziile Raportul QX, deoarece poate fi analizat de oricine este interesat, spun doar în sinteză, așa cum observă, de altfel, și evaluatorii internaționali, că sistemul nostru de CDI suferă de fragmentare (în prea multe unități de CDI, unele prea mici, fără o bună coordonare între ele), de o resursă umană insuficientă (avem cei mai puțini cercetători din țările Uniunii Europene) și, pe alocuri, cu un „mindset” insuficient de competitiv, și de subfinanțare cronică și impredictibilă, ceea ce îi afectează performanța. Fiind la nivel de viziune, țintind arhitectura și mecanismele fundamentale, evident că nu acoperă toate aspectele concrete sau întrebările posibile, dar dacă normalizăm arhitectura și aceste mecanisme fundamentale, multe soluții concrete vor veni de aici, iar pe restul le implementăm ușor într-un astfel de cadru sănătos. Așadar, așa cum am spus, urmăresc cu atenție discuțiile mai vizibile din spațiul public, deoarece multe pot fi inputuri bune la momentul operaționalizării viziunii prezentate în Raportul QX”, arată Daniel David.