Conservele de ton: cât mercur conţin şi cât de nocive sunt pentru sănătate

O alimentaţie sănătoasă ne spun că o porţie de 50 g de peşte conservat trebuie consumată aproximativ o dată pe săptămână pentru diete de 2000 kcal. Pentru dietele de 1500 kcal, consumul este de zero ori pe săptămână. De ce această limitare Sarea este răspunsul. De fapt, conserva de ton este bogată în sare: o cutie mică, de 52 g greutate scursă, conţine aproximativ 0,4 g sare, corespunzătoare a 10% din doza de sare pe care o putem introduce zilnic în organism.

Mitul conservelor care eliberează metale periculoase pentru sănătate în alimente este spulberat. Contaminarea alimentelor cu substanţe toxice şi nocive se află sub controlul EFSA (Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentară). Există limite care trebuie respectate prin lege şi au fost dezvoltate şi tehnologii care împiedică trecerea substanţelor conţinute în cutie în alimente. Prin urmare, putem folosi conservele pentru ca sunt sigure, important este sa le depozitam în mod corect şi să respectăm data de expirare a produsului.

Cel mai căutat produs de cei care acordă atenţie sănătăţii este este tonul natural, deoarece conţine mai puţin ulei şi mai puţine grăsimi. 

Acumularea de metilmercur este tipică tonului şi tuturor peştilor mari, datorită unui proces numit bioamplificare (acumularea de substanţe toxice în fiinţe vii creşte în concentraţie pe măsură ce se ridică în vârful piramidei alimentare).

De exemplu, un peşte de talie medie acumulează mercur prin consumul de peşti mici care conţin deja cantităţi mici de mercur. EFSA (Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentelor) stabileşte săptămânal (nu zilnic) praguri de mercur care sunt de aproximativ 1,6 micrograme de metilmercur/kg greutate corporală. Prin urmare, dacă consumaţi ton sau peşte mare în general în dozele potrivite şi respectând frecvenţa de consum, nu există riscul să luaţi metilmercur în cantităţi toxice.

Pentru femeile care sunt însărcinate sau care intenţionează să aibă un copil este important să se limiteze consumul de peşte care poate conţine concentraţii mari de metilmercur, cum ar fi: ton, peşte-spadă, rechin. Conform Ghidurilor privind sarcina fiziologică, consumul trebuie limitat la cel mult două conserve de mărime medie sau o friptură de ton pe săptămână. Cea mai bună strategie alimentară este cu siguranţă să variem tipul de peşte pe care îl consumăm, preferând peştele proaspăt şi mic precum macrou, hamsii, sardine. Tonul conservat poate fi în meniu, dar să ne limităm la o dată pe săptămână.