19 bărbați români din 100 suferă de depresie postpartum | În Europa, procentul e mult mai mic

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Una din cinci femei se confruntă cu depresie postpartum, iar până la 50% dintre cazuri rămân nediagnosticate, pe fondul stigmatizării și al fricii, avertizează Direcția de Sănătate Publică (DSP) Arad, într-o comunicare transmisă cu ocazia Săptămânii Conștientizării Depresiei Postpartum, desfășurată între 25 septembrie și 1 octombrie.

Potrivit DSP Arad, depresia postpartum este cea mai frecventă afecțiune mintală asociată nașterii și nu afectează doar mama. Instituția atrage atenția că boala poate avea consecințe asupra întregii familii, inclusiv asupra atașamentului dintre mamă și copil, dezvoltării cognitive a sugarului și a stabilității cuplului.

Protest anemic pentru Călin Georgescu. Mai puțin de 50 de oameni au revenit la Arestul Central

România, printre țările UE cu cele mai puține mamografe. Luna de conștientizare a cancerului de sân

Depresia postpartum îi poate afecta și pe bărbați

Datele prezentate de DSP Arad arată că aproximativ unul din zece bărbați dezvoltă depresie în primul an după nașterea copilului.

La nivel global, prevalența medie indicată de DSP este de 17,22%, iar în țările în curs de dezvoltare poate ajunge la una din trei femei.

În România, studiile citate indică o prevalență de 18,8% (adică 19 bărbați din 100), față de 9,3% la nivel european (9 bărbați din 100).

Cum poate fi recunoscută

Depresia postpartum trebuie diferențiată de „baby blues”, o stare tranzitorie care durează cel mult două săptămâni și nu afectează sever funcționarea mamei.

În schimb, depresia postpartum poate apărea în perioada perinatală și poate persista între trei și șase luni, existând situații în care simptomele ating puncte critice chiar și la patru ani după naștere.

Printre semnalele de alarmă se numără tristețea profundă, furia, sentimentele de vinovăție, tulburările de somn, pierderea interesului față de copil și, în cazurile severe, gândurile de autovătămare sau de a face rău copilului.

Printre factorii de risc se află antecedentele de anxietate, sarcinile cu risc ridicat, violența domestică, lipsa somnului și apartenența la grupuri vulnerabile, inclusiv părinții adolescenți, părinții singuri și familiile care trec prin perioade de stres ridicat sau pierderi anterioare.

Screeningul și tratamentul pot face diferența

DSP Arad recomandă implicarea medicilor de familie în identificarea timpurie a depresiei postpartum.

Screeningul poate fi realizat prin chestionare simple la prima vizită prenatală și ulterior, la patru-șase săptămâni și la trei-patru luni după naștere.

Un tratament adecvat, care poate include consiliere psihologică, grupuri de sprijin, schimbări ale stilului de viață și, atunci când este necesar, medicație compatibilă cu alăptarea, aproximativ 80% dintre femei se recuperează complet.