Alexandru Vişinescu a fost lucrător al Securităţii, a decis Curtea de Apel Bucureşti

Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost lucrător al Securităţii, au decis, miercuri, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, în urma unei acţiuni formulate de CNSAS.

1359 afişări
Imaginea articolului Alexandru Vişinescu a fost lucrător al Securităţii, a decis Curtea de Apel Bucureşti

Alexandru Visinescu (Imagine: Bogdan Iordache/Mediafax Foto)

Decizia judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a solicitat Curţii de Apel Bucureşti, în 4 octombrie 2013, să constate calitatea de lucrător al fostei Securităţi în cazul lui Alexandru Vişinescu, fost comandant al închisorii Râmnicu Sărat.

CNSAS anunţa atunci că a constatat că Alexandru Vişinescu a avut calitatea de lucrător al Securităţii, acesta fiind verificat în baza dreptului persoanelor urmărite de a solicita verificarea celor care le-au instrumentat dosarul.

Colegiul CNSAS a constatat, pe baza documentelor identificate în arhiva instituţiei, că Vişinescu, în calitate de angajat al fostei Securităţi, având gradele de locotenent (1952, 1957), locotenent major (1957, 1959), căpitan (1960 - 1963) şi funcţiile de şef Birou Inspecţii - Penitenciarul Jilava (1952), comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor (1960 - 1963), a desfăşurat activităţi prin care a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Alexandru Vişinescu a fost verificat în temeiul articolului 1 alineatul 7 din OUG 24/2008, ce prevede că titularul unui dosar din care rezultă că a fost urmărit de Securitate are dreptul, la cerere, să solicite verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său. Două cereri de verificare în acest caz au fost înregistrate la CNSAS în cursul anului 2013, precizau reprezentanţii instituţiei.

Potrivit Legii CNSAS, "lucrător al Securităţii" nu este orice fost angajat al acesteia, ci "orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului".

Pe de altă parte, Parchetul instanţei supreme anunţa, în 3 septembrie 2013, că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.

Potrivit procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi)".

Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări trimise procurorilor de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, declara că toţi deţinuţii politici închişi în timpul regimului comunist la Râmnicu Sărat "au fost torturaţi fizic şi psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului", Alexandru Vişinescu fiind "responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Râmnicu Sărat în timpul mandatului său".

Reprezentanţii institutului au arătat că, între anii 1956 şi 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat - Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcinţeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardio-vascular, insuficienţă circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecţiuni ale aparatului digestiv - ileus paralitic ireversibil -, aşa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriţiei.

La începutul lunii noiembrie 2013, IICCMER arăta că numărul deţinuţilor politici care au murit la închisoarea Râmnicu Sărat în mandatul lui Alexandru Vişinescu a ajuns la 12, după ce a fost identificat, în baza unor informaţii furnizate de CNSAS, noi documente, ce atestă alte şapte decese.

Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici