Analiză Master Plan: Bilete scumpe, viteză redusă, investiţii ineficiente, tot mai puţini călători în trenuri

Preţul biletelelor de tren au un nivel "relativ ridicat" faţă de alte state europene şi pot descuraja alegerea acestui mijloc de transport, potrivit unui document aferent Master Planului de Transport, care mai evidenţiază, printre altele, viteza scăzută şi ineficienţa investiţiilor din acest sector.

173 afișări
Imaginea articolului Analiză Master Plan: Bilete scumpe, viteză redusă, investiţii ineficiente, tot mai puţini călători în trenuri

Bilete scumpe, viteză redusă, investiţii ineficiente, tot mai puţini călători în trenuri (Imagine: Catalina Filip/Mediafax Foto)

"Nivelul relativ ridicat al preţurilor la bilete din România comparativ cu preţurile din alte ţări europene poate descuraja atât noii călători, cât şi efectuarea de călătorii frecvente de către clienţii curenţi. Lipsa unui sistem de stabilire a preţurilor pentru bilete mai flexibil, în special pentru biletele achiziţionate în avans, reduce capacitatea de atragere de noi cereri, în special pentru călătorii care ar dori să călătorească cu trenuri mai puţin aglomerate", se arată în Raportul privind definirea problemelor.

Potrivit documentului, calitatea serviciilor oferite în raport cu preţul plătit în România este necompetitivă în comparaţie cu alte ţări europene.

Textul arată că reabilitarea unor coridoare feroviare de transport nu a condus la o reducere semnificativă în durata totală a călătoriei, "în ciuda investiţiilor semnificative din fonduri UE", iar acest eşec de a obţine reduceri ale timpilor de parcurs indică faptul că nu s-au realizat beneficiile potenţiale din aceste proiecte.

Pe de altă parte, sumele investite necorespunzător pentru întreţinerea şi reparaţii capitale ale reţelei au dus la reducerea vitezelor de deplasare şi la creşterea timpilor de călătorie pe porţiuni semnificative, ceea ce înseamnă că transportul feroviar este mai puţin competitiv în comparaţie cu alte moduri de transport.

Durata călătoriei creşte, iar fiabilitatea serviciului scade din cauza incidentelor legate de furturi, arată autorii documentului, care punctează că sunt necesare modificări legislative, dar şi revizuirea procedurilor utilizate pentru protejarea securităţii activelor.

"Analiza datelor referitoare la călători şi venituri indică faptul că proporţia de călătorii fără bilet este ridicată, variind de la 5% la 30%. Acest fenomen ar putea duce la pierderi de până la 200 milioane de lei pe an. Pierderea scade posibilitatea CFR Călători de a plăti taxele de acces la infrastructură şi pentru servicii moderne", se mai arată în raport.

Autorii textului spun că introducerea unui sistem mai riguros de colectare a veniturilor ar putea contribui la consolidarea semnificativă a poziţiei financiare globale pentru CFR Călători şi într-o măsură mai mică, pentru operatorii privaţi.

"Cea mai evidentă manifestare a problemelor din transportul feroviar este scăderea semnificativă a numărului de călători cu trenul, împreună cu o reducere a volumelor de transport feroviar de marfă, în special proporţia transportată de CFR Marfă. Deşi gradul de motorizare a crescut şi s-au construit autostrăzi pentru a deservi coridoarele-cheie, există o serie de alţi factori care au contribuit la acest declin în utilizarea căilor ferate. Această analiză a factorilor a evidenţiat o serie de probleme fundamentale, inclusiv protecţia slabă a resurselor-cheie, cheltuielile de întreţinere inadecvate, o mare proporţie de active cu durata de viaţă expirată, sarcini pe osie mici precum şi cantităţi semnificative de teren neutilizat, printre care şi terenuri cu potenţial comercial", potrivit sursei citate.

În acest sector, timpii de parcurs sunt mari în comparaţie cu alte moduri de transport din România, iar comparativ cu altele state europene viteza de deplasare este foarte mică.

Preţurile biletelor de tren a crescut diferenţiat din toamna anului trecut cu până la 10%, măsura fiind aprobată prin ordin al conducerii Ministerului Transporturilor, luând în calcul evoluţia inflaţiei şi majorarea din ultimii doi ani a unor costuri ale CFR Călători, cu combustibili, energie sau piese.

Marcel Boloş, şeful managementului fondurilor externe de la Ministerul Transporturilor, a declarat la finele lunii martie că durata călătoriei cu trenul pe ruta Bucureşti - Buzău este cu 21 minute mai mare faţă de acum 80 de ani, iar între Bucureşti şi Constanţa a crescut cu 9 minute după finalizarea modernizărilor.

El a mai spus că traficul de călători a scăzut cu 90% faţă de anul 1990.

CFR SA administrează o reţea feroviară de 20.077 km lungime, a şaptea ca mărime din Europa, cu peste 1.700 de gări de călători, terminale de mărfuri şi triaje, care conectează linii interoperabile şi neinteroperabile, potrivit datelor publicate pe pagina web a companiei.

Închiderea sau închirierea unor tronsoane din reţeaua feroviară este şi unul dintre angajamentele Romăniei faţă de FMI.

Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012.

Definitivarea celui de-al doilea draft al Master Planului şi propunerea pentru aprobare în Guvern are ca termen data de 30 iunie.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici