Augustin Lazăr cere CSM-ului să sesizeze CCR privind un conflict pe modificările legilor justiţiei

Procurorul General Augustin Lazăr a transmis, vineri, o solicitare către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de sesizare a Curţii Constituţionale privind un conflict juridic de natură constituţională între Guvern, şi Parlament, CSM şi Ministerul Public, pe modificările pe legile justiţiei.

370 afișări
Imaginea articolului Augustin Lazăr cere CSM-ului să sesizeze CCR privind un conflict pe modificările legilor justiţiei

Augustin Lazăr cere CSM-ului să sesizeze CCR privind un conflict pe modificările legilor justiţiei

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a transmis, vineri, o solicitare Consiliului Superior al Magistraturii de a analiza posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale în vederea soluţionării conflictului juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte, Parlamentul României, Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Public, pe de altă parte, conflict determinat de modalitatea în care Guvernul şi-a exercitat atribuţia de legiuitor delegat în materia "legilor justiţiei".

Potrivit adresei trimise de Lazăr la CSM, "izvorul conflictului nu îl reprezintă conţinutul ordonanţelor de urgenţă ( referirea la conţinutul lor este însă inevitabilă şi este făcută în considerarea şi beneficiul circumscrierii cât mai
exacte a stării de fapt ), ci faptul constituţional instituţional al emiterii lor. Scopul nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţelor de urgenţă, urmată de lipsirea acestora de efecte, ci constatarea situaţiei juridice litigioase
între autorităţi publice, a blocajului instituţional şi a căilor de înlăturare a acestuia".

Conflictul în raport cu Parlamentul României, arată procurorul general, constă în modalitatea de exercitare de către Guvern a unei competenţe constituţionale proprii ( legiferarea prin delegare ) cu privire la modificarea
”legilor justiţiei”. "Modus operandi al acestui exerciţiu obiectivează caracterul său neconform Legii fundamentale, depăşirea limitelor stabilite de Constituţie, respectiv o situaţie de abuz de putere în materie constituţională în detrimentul competenţei constituţionale a Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării. În concluzie, un conflict pozitiv de competenţă a cărui componentă factuală constă în actele de exercitare a propriei competenţe, de legiuitor secundar, într-un mod care excedează cadrului de legalitate constituţională şi interferează în competenţa de legiuitor primar a Parlamentului".

În ceea ce priveşte conflictul raportat la rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, Augustin Lazăr transmite că ordonanţele de urgenţă nr. 90 şi nr. 92, ambele din 2018, au fost avizate de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar avizul, deşi pozitiv, a cuprins observaţii care, însă, au fost ignorate de către Guvern. Procurorul general arată că ordonanţa de urgenţă nr. 7/2019 a fost adoptată fără avizul Consiliului
Superior al Magistraturii, iar ordonanţa de urgenţă nr. 12/2019 a fost avizată negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.

"Este de semnalat faptul că, forma publicată în Monitorul Oficial cuprinde dispoziţii care nu au existat în forma supusă avizării Consiliului. În consecinţă, cu privire la aceste aspect, avizul Consiliului nu există. Procedând în acest mod, Guvernul, practic, a golit de conţinut atribuţia Consiliului de avizare a proiectelor de acte normative care privesc activitatea autorităţilor judecătoreşti, prevăzută de art. 38 alin. 3 din Legea nr. 317/2004", conchide Lazăr.

În raport cu Ministerul Public, conflictul constă, arată Lazăr, ca şi în precedent, în modalitatea exercitării de către Guvern a competenţei sale constituţionale de legiuitor delegat, cu transgresarea limitelor impuse de Legea fundamentală, "modalitate care are ca efect disfuncţii ale capacităţii funcţionale a Ministerului Public, majore şi cu potenţial extrem de periculos".

"Acţiunea Guvernului nu este doar izvor de disfuncţionalitate şi risc major pentru activitatea Ministerului Public, ci pune în discuţie însăşi unicitatea acestuia. Este de subliniat şi faptul că efectele acţiunii Guvernului nu se limitează la Ministerul Public, ci, prin intermediul dezagregării activităţii acestuia ca urmare a aplicării dispoziţiilor legale emise de Guvern prin ordonanţe de urgenţă, sunt afectate drepturile şi interesele fundamentale ale cetăţenilor, însăşi ordinea de drept", potrivit sursei citate.

Procurorul general avertizează că prin efectele acestor prevederi ia fiinţă, de facto, şi un alt parchet-Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie, independent de Ministerul Public

"Independenţa acestei structuri constă în aceea că activitatea sa este condusă exclusiv de procurorul său şef. Dintr-o asemenea stare de facto şi care este, subliniem, efectul modului în care Guvernul a legiferat, rezultă că acesta a restructurat puterile statului: fie a multiplicat componentele Autorităţii judecătoreşti, adăugând pe lângă instanţe, Ministerul Public şi SIIJ, fie a creat o nouă putere în stat. Aşadar, Guvernul şi-a arogat competenţe de legiuitor constituant, context în care nivelul de intensitate al conflictului juridic de natură constituţională este unul de cel mai înalt nivel întrucât vizează elementele definitorii ale statului", transmite Augustin Lazăr.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici