Video Blocul Rosenthal, una dintre clădirile reprezentative ale Bucureştiului, a intrat în reparaţii capitale - VIDEO

„Atenţie, cade tencuiala!” este unul dintre mesajele pe care le vedem pe aproape orice stradă din Centrul Bucureştiului.

În Capitală, sunt sute de clădiri care sunt extrem de degradae, unele dintre ele cu un risc foarte mare de prăbuşire în caz de cutremur, la care se adaugă imobilele mai „stabile”, cu un risc mai mic de prăbuşire, dar care au faţadele aproape distruse.

Municipalitatea a demarat recent un program prin care îşi propune ca până la sfârşitul acestui an, 17 faţade ale unor clădiri din Centrul Capitalei să fie refăcute total, printr-o investiţie de un milion de euro.

Una dintre aceste clădiri este Blocul Rosenthal, construit între anii 1937 şi 1938, şi care a servit ca sediu pentru Banca de Comerţ Exterior şi pentru „Fondul de Pensiuni al Funcţionarilor BNR”. Situată chiar în inima Bucureştiului, pe Calea Victoriei, foarte aproape de Lipscani, clădirea s-a transformat, odata cu scurgerea timpului, dintr-o capodoperă într-o ruină…

Blocul Rosenthal reprezintă acum pentru cei de la Primăria Capitalei o adevărată provocare, asta pentru că decoraţia faţadei - aşa cum se poate citi şi de pe plăcuţa care atestă că este monument istoric – „combină elemente eclectice de factură clasicizantă cu motive Art Déco”.

„Avem trei echipe cu oameni care au lucrat doar pe monumente istorice”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marius Coaje, consilier al primarului general, Gabriela Firea, şi cel care coordonează programul de refacere a clădirilor din Capitală.

De altfel, reporterii MEDIAFAX au intrat, împreună cu Marius Coaje în şantierul de pe Calea Victoriei, unde muncitorii s-au apucat deja să îndepărteze elementele ce stau să cadă.

„Asta este o parte foarte grea, îndepăratrea elementelor care stau să cadă, pentru că trebuie îndepărate la mână, să nu-i rănească pe muncitori. Este o muncă foarte grea, dar până la sfârşitul anului vom reabilita faţada acestui imobil construit în anul 1938, şi care este de referinţă pentru Bucureşti. Aici am avut o situaţie destul de ciudată. Mare parte din clădire era la Academia Română, am cerut-o prin Hotărâre de Guvern, iar în anul 2017 a fost trecută la Primăria Capitalei, pentru a putea fi consolidată”, mai spune Marius Coaje.

Nu doar faţada clădirii se reface, ci tot imobilul, care, aşa cum se poate observa din imaginile surprinse de reporterii MEDIAFAX, este o ruină, mai ales în interior.

După ce va fi reabilitată, Consiliul General al Municipiului Bucureşti va decide ce instituţie va funcţiona aici.