Bordea vrea ca secţiile CSM să dispună promovarea magistraţilor, şi nu plenul. Judecătorul şi-a prezentat PROIECTUL DE MANAGEMENT

UPDATE 15:01: Judecătorul Adrian Bordea îşi prezintă proiectul de management pentru funcţia de preşedinte al CSM

Judecătorul Adrian Bordea îşi prezintă proiectul de management pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii în faţa Plenului CSM, urmând să fie votat de membrii judecători şi procurori ai forului.

Şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost reluată, după o scurtă pauză, luată după plecarea de la CSM a preşedintelui Traian Băsescu, care a participat doar la prezentarea raportului de activitate din 2013 al instituţiei.

La scurt timp după reluarea discuţiilor din plen, Oana Schmidt Hăineală, care îşi încheie mandatul la şefia CSM, a anunţat că va fi luat în discuţie punctul 4 de pe ordinea de zi a şedinţei, respectiv alegerea noii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii.

Oana Schmidt Hăineală a spus că mai întâi va prezenta proiectul de management candidatul la funcţia de preşedinte al CSM, respectiv judecătorul Adrian Bordea.

După ce Adrian Bordea îşi prezintă proiectul de management, membrii judecători şi procurori ai CSM vor decide, prin vot, dacă Bordea va fi noul preşedinte al Consiliului, el fiind singurul candidat la această funcţie.

Candidaţii la funcţia de vicepreşedinte al CSM, respectiv procurorii Bogdan Gabor şi Gheorghe Muscalu, îşi vor prezenta apoi, în plenul CSM, proiectele de management. Plenul CSM va alege, din cei doi candidaţi, noul vicepreşedinte al CSM, funcţie care a fost ocupată în 2013 de Adrian Bordea.

Judecătorul Adrian Bordea şi-a anunţat, luni, cadidatura pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorii Bogdan Gabor şi Gheorghe Muscalu s-au înscris în cursă pentru funcţia de vicepreşedinte.

Proiectele de management ale celor trei candidaţi au fost postate pe site-ul CSM cu câteva ore înaintea şedinţei Plenului Consiliului în care va fi aleasă noua conducere, după încheierea mandatelor preşedintelui CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală şi a vicepreşedintelui, judecătorul Adrian Bordea.

Surse din cadrul CSM au declarat pentru MEDIAFAX că, dacă judecătorul Adrian Bordea va fi ales preşedinte al Consiliului, îl va susţine la funcţia de vicepreşedinte pe procurorul Gheorghe Muscalu.

Potrivit legii, candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al CSM se pot înscrie şi în timpul şedinţei de plen. Fiecare candidat trebuie să prezinte un proiect de management al instituţiei.

Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte, care nu pot face parte din aceeaşi secţie. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror.

CSM este alcătuit din 19 membri. Astfel, în urma alegerilor organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor sunt aleşi de magistraţi nouă judecători şi cinci procurori. De asemenea, din consiliu fac parte şi membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme. Acestora li se alătură doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat.

La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei nouă judecători şi cei cinci procurori.

Judecătorul Adrian Bordea arată în proiectul de management că se impune ca promovarea magistraţilor în funcţii de conducere din instanţe şi parchete să fie dispuse de secţiile Consiliului, şi nu de plen, aşa cum prevede legea în prezent.

"În privinţa organizării interne a CSM, apreciez că se impun modificări ce privesc competenţele Plenului, în sensul atribuţiilor prevăzute de art. 36 din Legea 317/2004 modificată, prin înlăturarea lit. d, e şi f , atribuţii ce vor fi preluate de secţii", spune Bordea, în proiect.

Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (nr. 317/2004) prevede la articolul 36, litera d, că Plenul CSM are printre atribuţii şi pe aceea de a dispune "promovarea magistraţilor în funcţiile de conducere din cadrul instanţelor şi al parchetelor, în urma consultării magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor respective".

Bordea îşi doreşte, conform celor menţionate în proiect, ca această atribuţie să revină secţiilor de judecători şi procurori ale Consiliului, la fel ca cele privind numirea judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari.

Tot la capitolul obiective, judecătorul subliniază că CSM "trebuie să se preocupe în continuare de dialogul instituţional activ cu celelalte puteri ale statului, în vederea creării cadrului legislativ pentru asigurarea: unui sistem transparent, flexibil, obiectiv şi exigent de admitere în sistem şi de promovare a magistraţilor; degrevării magistraţilor de obligaţiile fără caracter jurisdicţional; unui sistem eficient privind aplicarea unitară a legii, prin mecanismele specifice de unificare a jurisprudenţei în conformitate cu jurisprudenţa instanţei supreme, a Curţii Constituţionale şi a instanţelor europene; aplicării depline a principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, prin instituirea unui dialog deschis şi a unei colaborări în spiritul respectării principiului legalităţii".

Pe de altă parte, Adrian Bordea consideră că regulamentul de organizare al instanţelor trebuie să prevadă "responsabilizarea colegiilor de conducere in privinţa managementului resurselor umane şi să fie degrevate de atributul decizional de repartizare a magistraţilor în secţiile instanţelor sau parchetelor". "Colegiilor de conducere, alături de conducătorul instanţei/ parchetului, trebuie să li se lărgească competenţele în controlul asupra dosarelor mai vechi. Se impune aceasta cu atât mai mult cu cât România este deja condamnată pentru lentoarea judecăţii, iar pe rolul CEDO se afla peste 500 de cauze ce au obiect soluţionarea în termen nerezonabil a cauzelor", explică Bordea.

Judecătorul mai menţionează în proiect că îşi doreşte încurajarea reprezentării asociaţiilor profesionale ale magistraţilor pentru participarea la şedinţele comisiilor, ca "alternativă viitoare a sistemului greoi de consultare".

Bordea mai are ca obiective organizarea de întâlniri cu organisme neguvernamentale, pentru explicarea şi fundamentarea unor soluţii asupra fenomenelor care conduc la nesincronizări sau erori ale sistemului, precum şi "intensificarea participării CSM, de regulă prin purtătorul de cuvânt, la dezbaterile publice privind sistemul judiciar, pentru o informare corectă şi transparentă despre măsurile luate".

Potrivit CV-ului publicat pe site-ul instanţei supreme, Adrian Bordea a fost magistrat al Judecătoriei Târgovişte, între 1980 şi 1993, şi al Tribunalului Dâmboviţa, între 1993 şi 2001. Din anul 2001, el este judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Conform declaraţiei de avere, actualizată în 4 iunie 2013, judecătorul Bordea deţine un teren intravilan cu suprafaţa de 4.800 metri pătraţi şi unul forestier de 27.600 metri pătraţi în Târgovişte, dar şi un teren de 60.000 de metri pătraţi în localitatea Moroieni. De asemenea, el mai deţine şi două apartamente, unul în Bucureşti şi unul în Târgovişte, precum şi o casă de 132 de metri pătraţi, dobândită în 2001, în Târgovişte.

Magistratul mai are două autoturisme, un Mercedes, fabricat în 2001, şi un BMW, al cărui an de fabricaţie este 2008. Adrian Bordea deţine şi trei depozite bancare, de 103.400 lei, 53.400 de lei şi respectiv de 28.000 de lei.

"În privinţa organizării interne a CSM, apreciez că se impun modificări ce privesc competenţele Plenului, în sensul atribuţiilor prevăzute de art. 36 din Legea 317/2004 modificată, prin înlăturarea lit. d, e şi f , atribuţii ce vor fi preluate de secţii", spune Bordea, în proiect.

Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (nr. 317/2004) prevede la articolul 36, litera d, că Plenul CSM are printre atribuţii şi pe aceea de a dispune "promovarea magistraţilor în funcţiile de conducere din cadrul instanţelor şi al parchetelor, în urma consultării magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor respective".

Bordea îşi doreşte, conform celor menţionate în proiect, ca această atribuţie să revină secţiilor de judecători şi procurori ale Consiliului, la fel ca cele privind numirea judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari.

Tot la capitolul obiective, judecătorul subliniază că CSM "trebuie să se preocupe în continuare de dialogul instituţional activ cu celelalte puteri ale statului, în vederea creării cadrului legislativ pentru asigurarea: unui sistem transparent, flexibil, obiectiv şi exigent de admitere în sistem şi de promovare a magistraţilor; degrevării magistraţilor de obligaţiile fără caracter jurisdicţional; unui sistem eficient privind aplicarea unitară a legii, prin mecanismele specifice de unificare a jurisprudenţei în conformitate cu jurisprudenţa instanţei supreme, a Curţii Constituţionale şi a instanţelor europene; aplicării depline a principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, prin instituirea unui dialog deschis şi a unei colaborări în spiritul respectării principiului legalităţii".

Pe de altă parte, Adrian Bordea consideră că regulamentul de organizare al instanţelor trebuie să prevadă "responsabilizarea colegiilor de conducere in privinţa managementului resurselor umane şi să fie degrevate de atributul decizional de repartizare a magistraţilor în secţiile instanţelor sau parchetelor". "Colegiilor de conducere, alături de conducătorul instanţei/ parchetului, trebuie să li se lărgească competenţele în controlul asupra dosarelor mai vechi. Se impune aceasta cu atât mai mult cu cât România este deja condamnată pentru lentoarea judecăţii, iar pe rolul CEDO se afla peste 500 de cauze ce au obiect soluţionarea în termen nerezonabil a cauzelor", explică Bordea.

Judecătorul mai menţionează în proiect că îşi doreşte încurajarea reprezentării asociaţiilor profesionale ale magistraţilor pentru participarea la şedinţele comisiilor, ca "alternativă viitoare a sistemului greoi de consultare".

Bordea mai are ca obiective organizarea de întâlniri cu organisme neguvernamentale, pentru explicarea şi fundamentarea unor soluţii asupra fenomenelor care conduc la nesincronizări sau erori ale sistemului, precum şi "intensificarea participării CSM, de regulă prin purtătorul de cuvânt, la dezbaterile publice privind sistemul judiciar, pentru o informare corectă şi transparentă despre măsurile luate".

Şedinţa privind alegerea conducerii CSM are loc luni, începând cu ora 13.00.

Judecătorul Adrian Bordea a ocupat funcţia de vicepreşedinte al CSM în 2013, fiind ales în şedinţa din 26 februarie. Astfel, mandatul vicepreşedintelui a început la două luni distanţă faţă de cel al preşedintelui CSM, întrucât Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă la conducerea instituţiei în şedinta din 4 ianuarie 2013.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act, în 10 decembrie 2013, de cererea lui Adrian Bordea de demisie din funcţia de vicepreşedinte al CSM, începând din 7 ianuarie, solicitarea fiind formulată pentru ca alegerea noului vicepreşedinte să poată avea loc la aceeaşi dată cu cea pentru preşedintele Consiliului.

Potrivit CV-ului publicat pe site-ul instanţei supreme, Adrian Bordea a fost magistrat al Judecătoriei Târgovişte, între 1980 şi 1993, şi al Tribunalului Dâmboviţa, între 1993 şi 2001. Din anul 2001, el este judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Conform declaraţiei de avere, actualizată în 4 iunie 2013, judecătorul Bordea deţine un teren intravilan cu suprafaţa de 4.800 metri pătraţi şi unul forestier de 27.600 metri pătraţi în Târgovişte, dar şi un teren de 60.000 de metri pătraţi în localitatea Moroieni. De asemenea, el mai deţine şi două apartamente, unul în Bucureşti şi unul în Târgovişte, precum şi o casă de 132 de metri pătraţi, dobândită în 2001, în Târgovişte.

Magistratul mai are două autoturisme, un Mercedes, fabricat în 2001, şi un BMW, al cărui an de fabricaţie este 2008. Adrian Bordea deţine şi trei depozite bancare, de 103.400 lei, 53.400 de lei şi respectiv de 28.000 de lei.