Bucureştenii spun că au resimţit din plin cutremurul din zona Vrancea/ Cele două axe ROŞII de cutremur din România: Lista imobilelor expertizate şi încadrate în clase de risc seismic din Bucureşti

Seismul cu magnitudine de 5,3 pe scara Richter a fost resimţit din plin de către locuitorii Capitalei, unii dintre ei declarând că l-au simţit mai puternic decât pe cel din septembrie, care a avut aceeaşi magnitudine finală.

2849 afișări
Imaginea articolului Bucureştenii spun că au resimţit din plin cutremurul din zona Vrancea/ Cele două axe ROŞII de cutremur din România: Lista imobilelor expertizate şi încadrate în clase de risc seismic din Bucureşti

Bucureştenii spun că au resimţit din plin cutremurul din zona Vrancea/ Cele două axe ROŞII de cutremur din România: Lista imobilelor expertizate şi încadrate în clase de risc seismic din Bucureşti

"S-a simţit, da. Stau la etajul şapte, deci l-am simţit destul de bine. Mă uitam la televizor şi am simţit cum se mişcă patul, dar nu a durat mult. Parcă a fost însă un pic mai puternic decât cutremurul din septembrie sau când a fost ultimul. M-am adăpostit sub un toc de uşă, am văzut că nu e nimic serios şi asta a fost", a declarat, pentru MEDIAFAX, Liviu.

"Dormeam la ora aia, soţul meu l-a simţit şi m-a trezit apoi şi pe mine. Mi-a zis că a fost cutremur şi că poate ar fi bine să ieşim afară, ceea ce nu s-a întamplat. Eu l-am prins pe ăla din '77, ăla a fost puternic, au murit oameni, au fost pagube însemnate", a declarat, pentru MEDIAFAX, şi Doina.

"Nu m-am panicat deloc, am mai simţit un cutremur, tot aşa, nu prea mare, dar pentru că mi-am dat repede seama ce se întâmplă, nu m-am speriat. Nu am reacţionat în niciun fel pentru că nu a durat foarte mult. Ne-am clătinat un pic, s-a auzit prin casă un trosnet mic, probabil mobila. Am intrat imediat pe internet să verific câte grade a avut şi m-am culcat la scurt timp", a declarat, pentru MEDIAFAX, Ovidiu.

Nu au fost raportate victime sau incidente după seism.

"Din fericire, în Bucureşti, deşi avem clădiri cu risc seismic, nu au fost victime, nici accidente, nici pagube materiale. Am discutat cu IGSU, nu au fost persoane care să sune la 112. Nu au fost înregistrate nici alte tipuri de evenimente minore, nu au căzut copaci, nu au căzut stâlpi, nici tencuiala nu s-a desprins de pe niciun imobil. Ne-am dori ca Guvernul să îşi înceapă grabnic activitatea pentru că avem nevoie de o colaborare cu Guvernul pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. S-a demonstrat, încă o dată, utilitatea înfiinţării Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Această administraţie îşi va începe rapid activitatea după votul bugetului Capitalei", a declarat primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

Institutul Naţional de Fizică a Pământului (INFP) a revizuit de două ori magnitudinea cutremurului produs la ora 1.20 în zona Vrancea, de la 5,2 la 5,4 şi apoi la o magnitudine de 5,3 pe scara Richter şi o adâncime de 98,9 km. Cutremurul a fost resimţit în mai multe judeţe din Sud-Est şi în Capitală. Mihai Diaconescu, fizician al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că seismul produs în noaptea de marţi spre miercuri în Vrancea a fost resimţit în Ucraina, Moldova, Bulgaria şi în vestul Turciei.

Totodată, un alt seism, cu magnitudine de 2,9 pe scara Richter s-a produs la ora locală 05.01, la o adâncime de 91 de kilometri.

În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una “critică ”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, potrivit proiectului de consolidare al IGSU.

"Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică", se notează în proiectul Strategiei.

Potrivit unei analize făcute la nivelul IGSU, salvatorii sunt vulnerabili în caz de cutremur şi este nevoie de investiţii în instruire, dar mai ales de achiziţia de echipamente necesare salvării. În document se notează, la capitolul vulnerabilităţi, că în cadrul IGSU a fost identificată "lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore (ex.cutremur)".

"Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare", este un alt aspect trecut la capitolul vulnerabilităţi.

Tot la probleme de logistică au fost trecute şi 32 de clădiri în care îşi desfăşoară activitatea pompierii şi care au risc seismic ridicat. Specialiştii IGSU susţin că este nevoie şi de intensificarea activităţilor de prevenire prin educarea populaţiei.

În ţara noastră, aproximativ 15.000 de clădiri sunt încadrate în clasa I sau II de risc seismic. Astfel, în cazul producerii unui seism major, cel puţin 90.000 de persoane ar avea de suferit, potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă citat de Gândul.

Cele două axe roşii de cutremur din România. Al doilea seism major din acest an în zona Vrancea: 5,3 grade

România a fost zguduită în noaptea de marţi spre miercuri de un cutremur de 5,3 grade, al doilea seism major înregistrat în ţara noastră în acest an, după cel din septembrie care a avut aceeaşi magnitudine. 

Nu au fost semnalate pagube sau victime, iar mişcarea seismică din Vrancea s-a resimţit până în vestul Turciei. Ce s-ar întâmpla însă dacă un cutremur cu o magnitudine mai mare ar lovi România? În ţara noastră, aproximativ 15.000 de clădiri sunt încadrate în clasa I sau II de risc seismic. Astfel, în cazul producerii unui seism major, cel puţin 90.000 de persoane ar avea de suferit, potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Cum funcţionează, în România, sistemul de alertare şi cel de intervenţie în caz de cutremur şi ce presupune intervenţia într-o astfel de situaţie de urgenţă majoră? Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sunt cele două instituţii care se ocupă de alertare, respectiv evaluarea situaţiei din teren şi acţiunea propriu-zisă a echipelor de intervenţie în cazul în care un seism puternic va lovi România. "Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare", sunt vulnerabilităţile puse negru pe alb, în proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aprobată de guvern prin Hotărâre şi intrată în vigoare la 20 decembrie.

Realitatea sumbră a fost dezvăluită chiar de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, care ar trebui să fie în linia întâi în cazul unui dezastru de acest fel, însă se găseşte în situaţia de a nu avea cele mai importante elemente: dotările necesare pentru intervenţia în caz de cutremur.

"Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare", se arată în proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aprobată de guvern şi intrată în vigoare la 20 decembrie 2016.

În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una „critică ”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se mai arată în proiectul de consolidare a IGSU.

Cum arată planul de intervenţie al autorităţilor competente în această problemă? Gândul a prezentat, într-un material publicat în august, care este drumul pe care ar trebui să îl parcurgă o operaţiune de intervenţie, de la alertarea cu privire la producerea seimului şi până la acţiunile de scoatere a oamenilor de sub dărâmături.

Reluăm informaţiile:

IGSU are pentru fiecare judeţ în parte o evaluare proprie a acestor aspecte de risc în cazul unui cutremur major. Pentru seismele produse în zona Vrancea, cea mai activă zonă din ţară din punct de vedere seismic, IGSU are două variante în ceea ce priveşte judeţele grav afectate. Varianta A ia în calcul ca puternic impactate Municipiul Bucureşti şi judeţele Vrancea, Buzău, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Călăraşi, Iaşi, Vaslui, Neamţ, Bacău, Brăila, Ialomiţa, Ilfov, Dâmboviţa şi Tulcea. Cea de-a doua variantă ia în calcul toate unităţile administrativ-teritoriale din primul caz şi, în plus, judeţele Argeş, Botoşani, Constanţa, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt.

LISTA IMOBILELOR EXPERTIZATE ŞI ÎNCADRATE ÎN CLASE DE RISC SEISMIC DIN BUCUREŞTI

Citeşte continuarea articolului pe Gândul.info.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici