Care este vârsta cu cel mai scăzut nivel de fericire?

Perioada critică în viaţa oamenilor este la 44 de ani, pentru că, în medie, la această vârstă se înregistrează cel mai scăzut nivel de fericire, optimismul urmând să crească din nou după 45 de ani, potrivit unui studiu al Fundaţiei "Ana Aslan" publicat joi.

48 afişări
Imaginea articolului Care este vârsta cu cel mai scăzut nivel de fericire?

Care este vârsta cu cel mai scăzut nivel de fericire? (Imagine: Dragos Cristescu/Mediafax Foto)

Studiile Fundaţiei "Ana Aslan" International relevă faptul că cele mai afectate de depresie sunt persoanele cu vârste între 25 şi 50 de ani şi că femeile dezvoltă depresii de trei ori mai des decât bărbaţii.

De asemenea, de-a lungul vieţii au fost stabilite anumite "perioade de fericire". Astfel, oamenii sunt mai fericiţi atunci când au 20-30 de ani, între 30 şi 40 de ani şi după ce trec de vârsta de 50 de ani. Intervalul 40-50 de ani este critic, iar 45 de ani este vârsta la care oamenii sunt cel mai predispuşi la depresie, susţin autorii studiului.

Explicaţia specialiştilor este că în jurul vârstei de 40 de ani şi imediat după începem să ne analizăm viaţa şi să observăm că foarte multe dintre aşteptările noastre nu s-au împlinit.

"Cercetătorii au asociat vieţii şi perioadelor acesteia forma literei U, vârsta de 44 de ani aflându-se chiar la baza literei. La 44 de ani este înregistrat nivelul cel mai scăzut de fericire, urmând ca după 45 de ani sentimentul de fericire să crească iarăşi. După vârsta critică de 44, oamenii privesc jumătatea plină a paharului şi se resemnează", au mai arătat autorii studiului.

Astfel, tulburarea depresivă se poate manifesta prin lipsa apetitului sexual, tulburări de somn, lipsa apetitului alimentar sau, din contră, apetit prea mare, dezinteres faţă de problemele personale şi percepţia că aprecierea celorlalţi este mai importantă decât imaginea pe care fiecare şi-o face despre sine.

Totodată, manifestările clinice ale acestor afecţiuni sunt similare problemelor cardiologice: senzaţie de sufocare în gât (în absenţa unei disfuncţii tiroidiene), căldură în urechi şi în abdomenul inferior.

De aceea, dacă oamenii au aceste simptome şi în urma investigaţiilor cardiologice reiese că sunt sănătoşi din punct de vedere fizic, ei trebuie să meargă la un specialist în tulburări anxios-depresive.

Statisticile mai arată că unul din patru europeni a trecut cel puţin o dată în viaţă prin depresie. Una din şase femei din Europa este afectată de depresie.

Din cele 60.000 de sinucideri anuale în Europa, 90 la sută au drept cauză o tulburare mentală.

În 2020, se estimează că depresiile şi bolile de memorie vor fi a doua cauză de invaliditate şi incapacitate de muncă.

Autorii studiului mai precizează că, în 2006, costul cu tratarea bolilor şi tulburărilor mentale a fost în Europa de 436 de miliarde de euro, echivalentul a trei-patru la sută din PIB-ul ţărilor membre.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici