Câte ore ar trebui să stea elevii la teme / Legea sună bine, dar e total ruptă de realitate

Un copil de școală petrece cel puțin cinci ore cu făcutul temelor, după orele de la clasă.

Adăugați la acestea și elaborarea unor proiecte, eventual mai multe, pe care să le prezinte în aceeași zi și veți avea tabloul dezastrului total.

Vorbim de pagini întregi de exerciții la matematică și la română, la geografie, la fizică, la chimie, până și la desen și la TIC (Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor – o materie care sună bine, dar care, de cele mai multe ori, trece în categoria orelor neimportante – neimportante până la temă!).

Copiii muncesc cu temele mai mult ca adulții la job

Așa se face că un copil care stă șapte ore la școală își petrece restul zilei făcându-și temele, depășind, de cele mai multe ori, ora de somn, iar, la final, va fi muncit mai mult decât părinții lui.

Șase jurnaliști turci au fost chemați la audieri pentru articole despre primarul din Istanbul. Ce acuzații li se aduc

Ce recomandă ANCOM cumpărătorilor pentru perioada de Black Friday

Potrivit unui Ordin al ministrului Educației, un copil nu ar trebui să stea mai mult de două ore la făcutul temelor, dar, în practică, acest lucru este cu totul de neatins.

Oricât de legiferate ar fi aceste ore, depășesc cu mult timpul real dedicate.

Potrivit acestui Ordin, rolul temei de acasă este:

1. a) obținerea de rezultate imediate în învățare (consolidare/aprofundare/extindere; aplicarea achizițiilor şcolare în contexte noi de învățare etc.);
2. b) obținerea unor efecte pe termen lung în învățare (încurajarea învățării în timpul liber; construirea unei atitudini pozitive față de şcoală; motivaţia pentru a continua învăţarea pe parcursul întregii vieţi; dorinţa de a aplica achizițiile de învăţare în viața cotidiană etc.);
3. c) obținerea unor efecte în planul dezvoltării personale a elevilor (stimularea curiozității, a responsabilității, dezvoltarea abilității de a persevera în învăţare; capacitatea de a-şi organiza timpul; motivația, creşterea încrederii în sine etc.);
4. d) consolidarea relației familie – şcoală (respectarea principiului egalității de şanse, creşterea încrederii familiei în şcoală etc.).

Sună frumos pe hârtie, dar doar atât

„(3) Timpul necesar realizării temelor pentru acasă pentru un elev este de cel mult 2 ore, însumând toate disciplinele, în aşa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în clasă și în afara ei, să se încadreze în 5 – 8 ore zilnic”, se specifică în Ordin.

Ordinul mai notează și că tema va fi stabilită diferențiat, în funcție de nivelul de pregătire al fiecăruia:

1. a) tema obligatorie are un nivel mediu de dificultate, pentru toți elevii clasei;
2. b) tema suplimentară, individuală şi diferențiată, fără caracter permanent, pentru situații adecvate, precum: – activități de recuperare; – activități pentru dezvoltare, pregătirea pentru concursuri etc.;
3. c) tema pentru acasă în scopul realizării unor lucrări ample/de sinteză (de exemplu: referate, proiecte) pentru o disciplină poate fi una pe semestru.

Cei mici de la Pregătitoare sunt singurii care nu au teme

Ordinul stabilește și modul în care ar trebui să fie o temă, dar, din nou, aceste lucruri nu pot fi urmărite, nici testate și rămân doar deziderate scrise pe o hârtie.

„Art. 8. În stabilirea temelor pentru acasă se va evita apariția unor efecte negative, de tipul: pierderea interesului elevului față de învățare (din cauza cantității, dificultății sau monotoniei temelor etc.), oboseală fizică şi emoțională, reducerea timpului liber destinat unor activități recreative (activități sportive, artistice, gospodăreşti, lectură etc.), adâncirea diferențelor dintre elevii performanți şi cei aflați în dificultate etc.

Art 9. Se interzice utilizarea temei ca instrument de pedeapsă (cantitate mare de teme, exerciții repetitive), precum şi solicitarea realizării unor activități de învățare care necesită o abordare sistematică în clasă şi nu pentru a fi desfăşurate individual, ca temă pentru acasă”.