Creşterea salariilor, urmată de majorarea taxelor şi impozitelor - analişti

"Dacă această creştere va intra finalmente în vigoare, vom avea mişcări sindicale puternice şi efortul bugetar nu poate fi susţinut. Atunci, va fi inevitabil ca taxele să crească, pentru că nu vor mai fi venituri bugetare. O altă soluţie ar fi să se taie din bugetul investiţiilor, dar astfel economia se va sufoca", a declarat pentru MEDIAFAX, economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.

Curtea Constituţională a decis, miercuri, că legea prin care salariile cadrelor didactice vor creşte cu 50% este constituţională.

Dumitru consideră că o astfel de decizie ar duce România în situaţia Ungariei, care în urmă cu câţiva ani a adoptat o astfel de măsură, cu un impact major asupra creşterii economice.

"Să ne gândim că economia Ungariei avea la acea vreme infrastructură. Noi nu avem. Orice guvern care e responsabil nu poate amâna aceste cheltuieli (pentru infrastructură - n.r.). Dar eu mă bazez în continuare pe responsabilitatea preşedintelui, care are ultimul cuvânt. Eu cred că sunt şanse mari ca preşedintele să aibă responsabilitate şi să o trimită înapoi în Parlament", a continuat Dumitru.

Analistul BRD-Groupe Societe Generale Florian Libocor este de acord că veniturile populaţiei sunt sub nivelul celor din Uniunea Europeană, însă atrage atenţia că salariile trebuie să crească treptat.

"Starea de constituţionalitate a deciziei nu înseamnă că în plan economic acea decizie va genera doar efecte pozitive şi sănătoase. Cu o mână se dă şi cu alta se ia, pentru că majorarea veniturilor va fi urmată de creşterea taxelor şi impozitelor", a spus Libocor.

În acelaşi timp, salariile nu pot creşte în mod preferenţial, doar pentru o categorie de angajaţi, a continuat analistul.

"Efectele secundare ar putea să însemne presiuni inflaţioniste, dacă surplusul de venituri se va îndrepta înspre consum, efect de contagiune către alte sectoare ale economiei şi întărirea mandatului de negociere socio-politică conferită formaţiunilor sindicale într-un an electoral", a mai spus Libocor.

Analistul ING Bank România Nicolaie Chidesciuc crede că această creştere se va răsfrânge în primul rând asupra deficitului bugetar, care este de aşteptat să depăşească limita stabilită prin Tratatul de la Maastricht, de 3% din produsul intern brut, şi să ajungă chiar la 4% la finele anului viitor.

"E posibil să vedem o inflaţie peste aşteptările noastre anul viitor, adică de peste 4,4%, ceea ce înseamnă ca Banca Naţională are şanse mari să-şi rateze din nou ţinta. Recunosc că salariile sunt scăzute, dar majorarea trebuie să se producă gradual, nu dintr-un singur foc. O astfel de creştere, de 50%, nu e acoperită de productivitate, nu e acoperită de nimic", a spus Chidesciuc.

Şi el crede că autorităţile vor fi nevoite să recurgă şi la majorarea taxelor şi impozitelor, deoarece politica fiscală a fost mult prea relaxată.

"Bulgărele a început să se rostogolească încă de la creşterea pensiilor, care are poate un impact şi mai mare decât creşterea salariilor. Nu cred că sectorul privat o să reacţioneze la aceste creşteri din sectorul bugetar. Acesta are propria lui dinamică şi e mult mai bine consolidat", a afirmat Radu Crăciun, directorul de investiţii al Interamerican Fond de Pensii.