Curtea Constituţională OBLIGĂ şefii de Parchete şi instituţii, care nu se află în subordinea Parlamentului, să vină la comisii

”Întrucât Parlamentul exercită suveranitatea naţională [art.2 alin.(1) din Constituţie], fiind ales de către cetăţeni, şi este organul reprezentativ suprem al poporului român [art.61 alin.(1) din Constituţie], funcţia sa de anchetă se diferenţiază de ancheta penală. Activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridică diferită a celor două categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului. Prin urmare, nu este nici necesară şi nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condiţiile demarării unei anchete judiciare”, transmite Curtea Constituţională.

82 de parlamentari PNL şi USR au contestat modificarea Regulamentului Camerei ce viza inclusiv organizarea comisiilor de anchetă.

Curtea a stabilit că ancheta parlamentară nu are caracter jurisdicţional şi că dispoziţiile legale criticate realizează o evidentă distincţie, pe de o parte, între persoanele care trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă deoarece funcţionează sub control parlamentar şi, ”pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, şi anume persoane care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei”.

În această din urmă categorie intră, arată magistraţii CCR şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul-general al României, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Curţii de Conturi sau preşedintele Curţii Constituţionale.

”De asemenea, pot fi invitate şi alte persoane, care, spre exemplu, pot să nu aibă nicio legătură cu instituţiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor. Mai mult, în această din urmă categorie pot intra şi judecători, procurori, dacă nu sunt chemaţi în legătură cu atribuţiunile, însărcinările de serviciu sau activitatea lor profesională, ci în calitate de simpli cetăţeni”.

Magistraţii au mai reţinut că noile reglementări pun la dispoziţia comisiei de anchetă anumite mijloace procedurale, printre care şi posibilitatea acestora de a sesiza organele judiciare penale. ”Prin urmare, chiar dacă acestea se referă la unele fapte/infracţiuni, nu constituie norme de incriminare”.

Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică Camerei Deputaţilor.

Citeşte şi: După înregistrările cu Kovesi în care i-ar fi cerut unui procuror să "decapeze" un dosar ca să ajungă la premier, DNA decide: Dosar penal pentru folosirea informaţiilor nedestinate publicului. Au fost intercalate sintagme care nu-i aparţin

Citeşte şi: Inspecţia Judiciară s-a autosesizat în cazul înregistrarilor cu şefa DNA, L.C. Kovesi, în care i se atribuie o cerere către un procuror de a ajunge la premier. Decizia inspecţiei, după o discuţie cu ministrul Toader

Citeşte şi: Tudorel Toader, ministrul demisionar al Justiţiei: Înregistrările cu Kovesi ar putea fi expertizate tehnic pentru verificarea autenticităţii

Citeşte şi: Traian Băsescu, despre înregistrările cu Kovesi: Şefa DNA ar trebui să fie trimisă la beci

Citeşte şi: Comisia de anchetă a alegerilor din 2009. Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI, şi Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA, aşteptaţi la audieri în Parlament