Curtea de Justiţie a UE: Pasagerii unui zbor cu legătură directă, despăgubiţi dacă ajung la destinaţia finală mai târziu

Curtea de Justiţie a UE de la Luxemburg a stabilit că pasagerii unui zbor cu legătură directă trebuie să fie despăgubiţi în cazul în care zborul lor ajunge la destinaţia finală cu o întârziere egală sau mai mare de trei ore, compensaţie ce nu este condiţionată de existenţa unei întârzieri la plecare.

876 afișări
Imaginea articolului Curtea de Justiţie a UE: Pasagerii unui zbor cu legătură directă, despăgubiţi dacă ajung la destinaţia finală mai târziu

CJUE:Pasagerii unui zbor cu legătură directă, despăgubiţi dacă ajung la destinaţia finală mai târziu

Faptul că întârzierea zborului iniţial nu a depăşit pragurile impuse de dreptul Uniunii nu are incidenţă asupra dreptului la compensaţie, precizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Regulamentul în materie de compensare şi de asistenţă a pasagerilor le acordă, în principiu, acestora asistenţă în timpul întârzierii zborului lor. Pe de altă parte, în Hotărârea Sturgeon Curtea de Justiţie a apreciat că pasagerii al căror zbor a fost întârziat pot de asemenea să fie despăgubiţi, chiar dacă acest drept nu este acordat expres de regulament decât în cazul în care zborurile sunt anulate, iar pasagerii ajung la destinaţia finală după trei ore sau mai mult faţă de sosirea prevăzută. O astfel de compensaţie forfetară, într-un cuantum cuprins între 250 de euro şi 600 de euro în funcţie de distanţa de zbor, este determinată de ultima destinaţie unde pasagerul urmează să sosească după ora prevăzută.

Decizia de marţi a CJUE survine unei acţiuni a doamna Folkerts, care a avut o rezervare pentru un zbor din Bremen (Germania) la Asuncion (Paraguay), via Paris (Franţa) şi São Paulo (Brazilia).

Zborul din Bremen cu destinaţia Paris, efectuat de compania Air France, a avut o întârziere la plecare, iar avionul a decolat cu o întârziere de aproximativ două ore şi jumătate faţă de ora de plecare prevăzută. În consecinţă, doamna Folkerts a pierdut zborul de legătură la Paris spre São Paulo, asigurat tot de Air France, care a transferat astfel această rezervare la un zbor ulterior pentru aceeaşi destinaţie. Ca urmare a sosirii sale cu întârziere la São Paulo, doamna Folkerts a pierdut zborul de legătură spre Asunción prevăzut iniţial şi a ajuns la această destinaţie cu o întârziere de 11 ore faţă de ora de sosire prevăzută.

Întrucât Air France a fost obligată să plătească doamnei Folkerts daune interese, inclusiv, printre altele, o sumă de 600 de euro în temeiul regulamentului, această companie a formulat o cale de atac în faţa Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiţie germană). Această instanţă solicită Curţii de Justiţie a UE să stabilească dacă pasagerul aerian poate fi despăgubit în cazul în care zborul său a avut, la plecare, o întârziere mai mică de trei ore, dar a ajuns la destinaţia finală cu o întârziere egală sau mai mare de trei ore faţă de ora de sosire prevăzută iniţial.

În hotărârea pronunţată marţi, Curtea aminteşte mai întâi faptul că regulamentul are ca obiect acordarea unor drepturi minime pasagerilor aerieni atunci când aceştia din urmă sunt confruntaţi cu trei tipuri de situaţii distincte: în cazul în care li se refuză îmbarcarea împotriva voinţei lor, în cazul în care zborul este anulat şi, în sfârşit, în cazul în care zborul este întârziat.

În continuare, Curtea face trimitere la jurisprudenţa sa potrivit căreia pasagerii zborurilor întârziate care sunt afectaţi de o întârziere prelungită - şi anume cu o durată egală sau mai mare de trei ore - dispun de un drept la compensaţie, la fel ca pasagerii al căror zbor iniţial a fost anulat şi cărora operatorul de transport aerian nu este în măsură să le propună o redirecţionare în condiţiile prevăzute de regulament, dat fiind că sunt afectaţi de o pierdere de timp ireversibilă şi, prin priveşte zborurile întârziate, această neplăcere se materializează la sosirea la destinaţia finală, întârzierea trebuie să se aprecieze în raport cu ora de sosire prevăzută la această destinaţie, şi anume destinaţia ultimului zbor.

Prin urmare, în cazul unui zbor cu legătură directă, compensaţia forfetară trebuie să fie apreciată în funcţie de întârzierea constatată în raport cu ora de sosire prevăzută la destinaţia finală, înţeleasă ca destinaţie a ultimului zbor efectuat de pasagerul în cauză.

O soluţie contrară ar constitui o diferenţă de tratament nejustificată, în măsura în care ar presupune ca pasagerii zborurilor care au o întârziere la sosirea la destinaţia finală de trei ore sau mai mult faţă de ora de sosire prevăzută să fie trataţi diferit după cum întârzierea zborului lor în raport cu ora de plecare prevăzută a depăşit sau nu a depăşit limitele prevăzute de regulament, în condiţiile în care neplăcerea care le-a fost cauzată printr-o pierdere de timp ireversibilă este identică.

Curtea precizează în această privinţă că compensaţia forfetară la care are dreptul pasagerul în temeiul regulamentului, în cazul în care zborul său ajunge la destinaţia finală cu o întârziere egală sau mai mare de trei ore faţă de ora de sosire prevăzută, nu este condiţionată de respectarea condiţiilor care dau naştere dreptului la măsuri de asistenţă şi de deservire, acestea impunându-se în cazul întârzierii zborului la plecare.

În ceea ce priveşte consecinţele financiare pentru operatorii de transport aerian, Curtea arată că astfel de consecinţe pot fi atenuate, mai întâi, în cazul în care operatorul de transport aerian poate face dovada că întârzierea prelungită este cauzată de împrejurări excepţionale care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile, cu alte cuvinte, împrejurări care scapă de sub controlul efectiv al operatorului de transport aerian (Hotărârea Wallentin-Hermann). În continuare, obligaţiile achitate în temeiul regulamentului nu aduc atingere dreptului operatorilor de transport de a pretinde compensaţii de la orice persoană care a cauzat întârzierea, inclusiv de la părţi terţe (Hotărârea Nelson şi alţii). În sfârşit, cuantumul compensaţiei, stabilit la 250 de euro, la 400 de euro şi la 600 de euro în funcţie de distanţa zborurilor respective, mai poate fi redus cu 50 %, conform regulamentului, atunci când întârzierea este, în cazul unui zbor de peste 3.500 de kilometri, mai mică de patru ore. Curtea aminteşte de asemenea că obiectivul de protecţie a consumatorilor şi, aşadar, a pasagerilor aerieni, poate justifica consecinţe economice negative, chiar considerabile, pentru anumiţi operatori economici.

În consecinţă, Curtea răspunde că pasagerul unui zbor cu legătură directă trebuie despăgubit în cazul în care a avut, la plecare, o întârziere inferioară pragurilor stabilite de regulament, dar a ajuns la destinaţia finală cu o întârziere egală sau mai mare de trei ore faţă de ora de sosire prevăzută. Astfel, această compensaţie nu este condiţionată de existenţa unei întârzieri la plecare.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici