DNA: Petcu a băgat în buzunarul propriu cotizaţiile sindicaliştilor, "plătite din salarii mici"

Afirmaţia procurorilor se regăseşte în motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care instanţa a respins cererea procurorilor de arestare preventivă a liderului sindical.

Potrivit procurorilor, "calitatea şi pregătirea profesională a lui Petcu sunt aspecte care "imprimă faptelor comise un grad de pericol social deosebit de grav".

"Acţiunile infracţionale derulate au fost de natură să creeze, practic, imaginea unei «poziţii omnipotente» a inculpatului, aceea de lider sindical, în care siguranţa obţinerii unui beneficiu se fundamenta pe posibilitatea de liber arbitru şi de dispunerea după voinţa proprie de fondurile instituţiei pe care o reprezenta inculpatul", mai spun procurorii.

Dar aserţiunile acestora nu au fost însuşite de instanţa Curţii de Apel Bucureşti care a judecat cererea de arestare preventivă a lui Petcu, judecătorul apreciind că pericolul pentru ordinea publică "trebuie să fie actual, în sensul de a impune, ca necesară, privarea, de îndată, de libertate, a unei persoane".

Judecătorii susţin că, deşi procurorii au susţinut că fapta lui Petcu tulbură "profund şi grav" ordinea publică, gravitatea faptelor "nu reprezintă unicul criteriu de apreciere asupra necesităţii arestării preventive".

"Curtea constată că arestarea preventivă nu poate fi justificată de raţiuni privind rezonanţa socială negativă a faptelor şi reacţia opiniei publice, deoarece aceasta din urmă nu reprezintă un temei absolut pentru lipsirea de libertate a unei persoane, fiind acceptată (doar, n.r.) în circumstanţe excepţionale şi în măsura în care se întemeiază pe fapte de natură să demonstreze, indubitabil, că punerea în libertate a inculpatului tulbură, în mod real, opinia publică", scrie judecătorul, citând din jurisprudenţa CEDO.

Pe de altă parte, procurorii au susţinut că din interceptările telefonice obţinute ar reieşi că Petcu urma să comită şi alte fapte similare.

Nici această susţinere nu a fost însuşită de judecătorul Curţii de Apel Bucureşti.

"Potrivit (...) Codului de procedură penală, măsura arestării preventive poate fi luată dacă există date că inculpatul pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni. Or, motivul invocat de procuror, referitor la acordul de principiu pe care şi l-ar fi dat inculpatul, în sensul că urmează a atribui o lucrare similară, pentru care va primi un comision sub formă de mită, nu poate constitui, în opinia Curţii, un indiciu că Petcu pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni de corupţie. Curtea apreciază că promisiunea de atribuire a unei lucrări nu poate duce la concluzia că inculpatul şi-a luat angajamentul ca, pe viitor, să comită o infracţiune de luare de mită", mai apreciază instanţa, în motivarea deciziei în urma căreia Petcu ar putea fi cercetat în libertate.

Curtea constată astfel că "nu există motive rezonabile şi suficiente" pentru a considera că, lăsat în libertate, Petcu va comite alte fapte penale.

"Previziunea asupra atitudinii viitoare a inculpatului trebuie raportată unor criterii obiective, deoarece, în caz contrar, s-ar ajunge la o concluzie arbitrară, aşa încât orice persoană suspectată de comiterea unei fapte de natură penală ar fi considerată ca prezentând pericolul de a săvârşi, din nou, asemenea fapte şi ar fi plasată, implicit, în detenţie preventivă, ajungându-se, astfel, la o anticipare a pedepsei", conchid judecătorii.

În 24 martie, liderul CNSLR-Frăţia, Marius Petcu, a fost prins luând mită 40.000 de euro, o parte din banii ceruţi omului de afaceri Petre Scrieciu pentru ca firma acestuia să execute lucrările la un centru pentru sindicate din Snagov.

Petcu a fost reţinut atunci de procurorii anticorupţie, însă Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 25 martie, că liderul sindical poate fi cercetat în libertate, impunând în cazul lui măsura interdicţiei de a părăsi ţara, plus o serie de alte obligaţii. El a fost eliberat vineri noapte din arestul Direcţiei de Cercetări Penale.

Decizia a fost contestată de procurorii anticorupţie la instanţa supremă, care a stabilit ca recursul să fie dezbătut joi.

Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmite de procurori, în perioada anilor 2009-2010, Marius Grigore Petcu, în calitate de preşedinte al Federaţiei Sanitas, a primit de la directorul unei societăţi comerciale aproximativ 20.000 de euro lunar, reprezentând circa 20 la sută din valoarea fiecărei situaţii de lucrări decontate, pentru a atribui acestei firme un contract de execuţie lucrări.

Contractul are ca obiect executarea obiectivului "Centrul de educaţie, perfecţionare şi recreere - Snagov", preţul negociat al contractului fiind de 9.234.570 de lei, fără TVA, suplimentat ulterior cu suma de 1.875.915 de lei, fără TVA, notează procurorii DNA.

De asemenea, în 1 februarie 2011, Marius Petcu a primit, prin intermediar, un imobil tip vilă situat în staţiunea Predeal în valoare de circa 200.000 euro.

"Scopul primirii acestui imobil a fost acela de a compensa unele tranşe din mită neplătite încă, aferente lunilor următoare, sau de a facilita obţinerea de către aceeaşi firmă a unei lucrări viitoare", mai arată procurorii anticorupţie.

Cei 40.000 de euro primiţi de Petcu în 24 martie, când a fost prins în flagrant delict, reprezentau tranşele aferente lunilor ianuarie şi februarie 2011.