DOSAR: Nicuşor Constantinescu, încarcerat după patru luni de când instanţa a dispus arestarea lui

Nicușor Constantinescu a fost ridicat de procurorii anticorupţie în 15 ianuarie, din faţa sediului Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, şi dus la audieri la DNA. În momentul în care a fost încătuşat de oamenii legii, Constantinescu a încercat să se opună şi a refuzat să fie urcat în maşina anchetatorilor, el reclamând că se face un abuz întrucât a fost emis mandatul de aducere fără ca el să fie citat şi să semneze citaţia. Constantinescu spunea, la ieşirea de la DNA, că va face plângere la Parchet pentru modul în care a fost ridicat, "ca un animal", de către procurorii anticorupţie, pe care i-a acuzat de abuz şi poliţie politică, el spunând că este "jignitor" ce s-a întâmplat.

Acesta fusese audiat într-un dosar în care era cercetat pentru şase infracţiuni de abuz în serviciu, respectiv că ar fi dispus efectuarea unor plăţi nelegale în valoare totală de peste 5 milioane euro, fiind anunţat de procurorii DNA Constanţa că are interdicţia de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.

O zi mai târziu, Nicuşor Constantinescu a depus o solicitare la DNA Constanţa pentru întreruperea interdicţiei de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile. Cererea a fost atunci acceptată de procurori, care i-au permisă să plece din ţară până în 1 februarie, după ce a prezentat documente din care a reieşit că suferă de o afecţiune severă şi este necesar să meargă la tratament la o clinică din străinătate. El a fost, din 23 până în 31 ianuarie, la Spitalul Stanford din California, pentru investigaţii medicale, revenind în ţară în 1 februarie.

Zece zile mai târziu, în 10 februarie, după intrarea în vigoare a noilor coduri penale, procurorii DNA au înlocuit, în cazul lui Nicuşor Constantinescu, interdicţia de a părăsi ţara cu măsura controlului judiciar. Acesta a contestat măsura la instanţă, care însă a menţinut decizia procurorilor.

În 19 martie, procurorii DNA făceau percheziţii la sediul Consiliului Judeţean Constanţa şi la locuinţa lui Nicuşor Constantinescu. Preşedintele CJ Constanţa şi şeful Regiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu, au fost ridicaţi atunci de procurorii DNA, care, după ce i-au audiat, au emis pe numele lor ordonanţe de reţinere.

Nicuşor Constantinescu spunea, înainte să fie dus în arest, că a fost reţinut în urma unor acuzaţii ale unui escroc - Marian Turbatu, care "a înşelat Consiliul Judeţean Constanţa".

DNA arăta atunci că preşedintele suspendat al CJ Constanţa este urmărit penal pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că a împiedicat controale ale Curţii de Conturi şi a creat un prejudiciu de 30 de milioane de euro, prin faptul că nu a emis sau prelungit autorizaţii de construite a unor centrale eoliene.

De altfel, procurorii anticorupţie au decis, în seara zilei de 19 martie să îl reţină pe Nicuşor Constantinescu, însă a doua zi Tribunalul Bucureşti a respins propunerea DNA de arestare a sa, dispunând, în schimb, ca el să fie cercetat sub control judiciar. După exact opt zile de la această decizie, respectiv în 28 martie, Curtea de Apel Bucureşti stabileşte ca preşedintele suspendat al CJ Constanţa să fie lăsat în libertate.

La începutul lunii aprilie, mai exact în 3 aprilie, Nicuşor Constantinescu s-a prezentat la DNA pentru a depune mai multe documente medicale prin care să ateste faptul că suferă de mai multe afecţiuni şi le-a cerut anchetatorilor să-i permită să meargă în Statele Unite pentru a se opera. O decizie a isnatnţei în acest sens vine în ajutorul lui Constantinescu, astfel încât şeful de consiliu judeţean primeşte încuviinţarea de a părăsi ţara, însă primeşte ordinul de a se întoarce pe 11 iunie.

În 17 iunie, pentru că Nicuşor Constantinescu a încălcat această regulă, procurorii anticorupţie au cerut arestarea sa. Preşedintele CJ Constanţa invocat, într-un comunicat transmis anterior prin intermediul avocatului său, faptul că a fost operat şi se află într-un spital din SUA.

Mai mult decât atât, după acest episod, şeful consiliului judeţean a făcut publice mai multe poze, care îl înfăţişau într-un pat. Referitor la acele fotografii, despre care avocaţii săi spunea că "arată starea medicală gravă" în care se află NicuşorConstantinescu, dar şi "faptul că acesta nu şi-a încălcat cu rea-credinţă obligaţiile pe care le avea, în sensul că acesta nu se poate deplasa în momentul acesta, cu drena pe care o are montată, pe o distanţă aşa de mare, dintre România şi Statele Unite ale Americii".

Aceste poze nu i-au impresionat pe procurorii DNA, care au susţinut în continuare că şeful CJ Constanţa încearcă să fugă de autorităţi. În plus, anchetatorii au beneficiat de un argument în plus, şi anume un filmuleţ în care Nicuşor Constantinescu apărea la o terasă din SUA, unde bea cafea şi fuma, şi plimbându-se pe străzi.

Argumentele procurorilor au fost destul de puternice, astfel încât în 23 iunie Tribunalul Bucureşti a decis arestarea, în lipsă, a lui Constantinescu. În motivarea măsurii, judecătoarea Luisa Emanuela Dragomir face referire la scrisoarea medicală invocată de apărarea preşedintelui CJ Constanţa, subliniind că aceasta "comportă numeroase critici", atât cu privire la formă, cât şi la fond. Referitor la conţinutul scrisorii, judecătoarea a apreciat că acesta, practic, i-a fost trimis de Nicuşor Constantinescu doctorului care urma să emită documentul.

În urma deciziei TB a fost emis un mandat internaţional de urmărire, însă pentru că măsura de arest preventiv nu a menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, acest mandat a rămas fără obiect.

O lună mai târziu, în 23 iulie, tot Tribunalul Bucureşti, a decis arestarea lui Nicuşor Constantinescu, în urma unor noi argumente prezentate de procurorii anticorupţie în faţa instanţei. De data aceasta, măsura este menţinută şi de Curtea de Apel Bucureşti, astfel că, în 7 august, instanţa emite o decizie definitivă de arestare a lui Constantinescu.

Imediat după acest moment, avocaţii au încercat să anuleze decizia de arestare, însă inutil, iar în 29 august un judecător al CAB a decis emiterea unui mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

În 15 septembrie, o nouă decizie definitivă de arestare este luată pe numele lui Constantinescu, de data aceasta de Curtea de Apel Constanţa, care are pe rol un alt dosar al edilului, respectiv cel în care el este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar din municipiu.

"Afirmaţia apărării că la momentul la care se soluţiona cererea (de înlocuire a măsurii preventive - n.r.) formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York nu se bazează pe vreun înscris medical credibil", era explicaţia instanţei cu privire la arestarea preşedintelui suspendat al CJ Constanţa.

Ziua de 5 noiembrie a adus reţinerea lui Nicuşor Constantinescu, însă nu pe teritoriul Americii, aşa cum era de aşteptat, ci în Turcia, ţară în care el s-ar fi aflat încă de cu două săptămâni înainte.

La momentul apariţiei acestei veşti, Ministerul Justiţiei deja transmisese autorităţilor din Turcia documentelor necesare pentru aducerea în ţară a lui Constantinescu, judecat în mai multe dosare.

Acest şir de evenimente a dus la aducerea lui Constantinescu în România, în ziua de 6 noiembrie. El a fost preluat de pe aeroportul din Capitală şi prezentant instanţei Tribunalului Bucureşti, care a confirmat mandantul de arestare emis pe numele său.

Autorităţile urmează să stabilească locul exact de detenţie, luând în considerare domiciliul lui Constantinescu, dar şi starea sa de sănătate.

Nicuşor Constantinescu se află la cel de-al treilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, câştigând alegerile din iunie 2012 cu peste 60 la sută din voturi. De asemenea, el este prim-vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Constanţa a PSD, al cărei preşedinte este Radu Mazăre.

Constantinescu, în vârstă de 48 de ani, a intrat în politică în 2000, când a candidat pentru funcţia de consilier local, fiind în echipă cu Radu Mazăre, care avea să căştige Primăria.

Potrivit celei mai recente declaraţii de avere a şefului suspendat al CJ Constanţa, edilul are diverse cote din şase terenuri intravilane, trei case de locuit, o casă de vacanţă, o şalupă, cinci maşini, dar şi aproape un milion de dolari într-un depozit bancar.