Dosarul incendiului din 2021 de la Institutul Matei Balș: Patru inculpați, trimiși în judecată

În 29 ianuarie 2021, în jurul orei 5.05, în Pavilionul V al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, unitate desemnată să acorde asistență pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, a căror îngrijire presupunea administrarea continuă de oxigen, a izbucnit un incendiu.

Procurorii arată că la fața locului au fost identificați patru pacienți decedați. Restul pacienților internați în pavilion au fost evacuați și transferați în alte secții ale institutului sau în alte spitale din București. În perioada imediat următoare, alte 22 de persoane care fuseseră internate în Pavilionul V la momentul izbucnirii incendiului au decedat, existând la acel moment suspiciunea că decesele puteau fi puse în legătură cu incendiul.

Ancheta a arătat că, pe fondul lipsei agentului termic din unitatea sanitară, aparținătorii pacienților au introdus în pavilioane aeroterme și calorifere electrice, „cu știința sau cel puțin cu toleranța personalului medical”.

„Această practică reprezenta o cutumă instalată treptat, iar cercetarea locului faptei a evidențiat prezența a 11 aeroterme și 8 calorifere electrice în incinta Pavilionului V. Pericolul era cu atât mai ridicat cu cât pacienții internați primeau oxigen prin mască în flux continuu: aerul îmbogățit cu oxigen îmbibă materialele textile din jur, făcând extrem de ușoară aprinderea lor la contactul cu orice sursă de căldură. Normele sanitare în vigoare interziceau în mod explicit folosirea surselor electrice de încălzire în saloanele cu oxigen activ tocmai din această cauză”, transmit procurorii.
Cercetările au stabilit că incendiul a fost provocat de contactul unor materiale textile – scame și/sau lenjerie de pat – cu o aerotermă amplasată pe pardoseală, între paturile 2 și 3 din salonul 63 de la parterul Pavilionului V.

Prezența aerotermei a fost documentată prin cercetarea la fața locului și prin declarațiile martorilor, care au arătat că focul a izbucnit inițial în zona patului nr. 2, utilizat de un pacient intrat în posesia aparatului pe perioada spitalizării.

Încadrarea juridică, schimbată în 2025

Urmărirea penală a debutat in rem, sub încadrarea juridică a infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, cu consecința decesului a 26 de persoane, precum și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V, a echipamentelor și sistemelor aferente.

Ancheta a impus administrarea unui probatoriu variat și complex, incluzând autopsii medico-legale, expertize genetice pentru identificarea victimelor, expertize criminalistice și tehnico-științifice, constatări în specialitatea achiziții publice și percheziții domiciliare. „Probele administrate au stabilit că, anterior producerii incendiului, riscurile existente la nivelul unității sanitare erau cunoscute și tolerate, iar imediat după producerea acestuia au fost identificate eforturi de disimulare a neregulilor”, mai transmit procurorii.

Concluziile autopsiilor medico-legale au arătat că din cele 26 de persoane decedate, 9 au decedat în legătură de cauzalitate cu expunerea la incendiu, în timp ce 17 au decedat din cauze patologice, fără legătură cu incendiul.

Astfel, în iunie 2025, procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice, noua încadrare vizând infracțiunea de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, cu consecința decesului a 9 persoane. Totodată, a fost dispusă disjungerea cauzei și clasarea cu privire la cele 17 decese din cauze patologice, faptele neconstituind infracțiuni.

Atunci procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de patru suspecți, care au devenit ulterior inculpați.

Patru inculpați, trimiși în judecată

În 20 aprilie 2026, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au dispus trimiterea în judecată a patru inculpați, după cum urmează:

1. ILIE (fostă BEREZIȚCHI) SIMONA-CORINA-GABRIELA, Șef Birou Achiziții Publice și Contractare în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, și distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, în concurs real.

Din probele administrate a rezultat că inculpata a semnat contractul nr. 713/11.02.2020, în valoare de 242.000 lei fără TVA, și actul adițional nr. 1/21.12.2020, în valoare de 66.000 lei fără TVA, cu societatea Midan Fire Exit S.R.L., prin care societatea urma să asigure serviciile de intervenție pentru situații de urgență ale institutului. Contractul a fost atribuit prin achiziție directă, cu nesocotirea pragului legal de 135.060 lei fără TVA prevăzut de legislația achizițiilor publice: depășind această sumă, instituția era obligată să organizeze o procedură concurențială – licitație publică – prin care mai mulți operatori economici să poată depune oferte. Prin recurgerea la achiziția directă, această procedură a fost ocolită, ceilalți operatori economici fiind privați de dreptul de a participa.

Procurorii arată că acest contract a fost atribuit „în scopul favorizării societății Midan Fire Exit S.R.L., cu care inculpata avea legături personale și profesionale: soțul inculpatei era angajat al societății, iar inculpata și administratorul de facto al acesteia activaseră anterior în structuri comerciale cu același sediu social și același reprezentant”.

Prin fapta sa, inculpata a produs o pagubă de 285.999,06 lei fără TVA în dauna institutului, reprezentând sumele plătite din fonduri publice pentru servicii care nu îndeplineau condițiile legale și care s-au dovedit, în concret, ineficiente pentru prevenirea riscurilor și intervenția la incendiu.

Anchetatorii mai arată că inculpata cunoștea neconformitățile societății contractate – aceasta nu deținea avizul emis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) necesar prestării serviciilor, nu dispunea de echipele specializate, de dotările minime obligatorii și nici de dispeceratul prevăzut de lege.

„Inculpata a creat și perpetuat astfel o aparență de conformitate, în timp ce, în realitate, unitatea spitalicească era lipsită de un mecanism efectiv de intervenție în caz de incendiu. La momentul izbucnirii incendiului din 29.01.2021, absența unei structuri reale de intervenție a făcut ca stingerea ori limitarea consecințelor acestuia să fie cu neputință, inculpata contribuind în mod direct la acest rezultat”, se arată în comunicatul Parchetului.

2. Societatea MIDAN FIRE EXIT S.R.L., cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Din probele administrate a rezultat că societatea a prestat servicii de intervenție pentru situații de urgență în cadrul institutului fără a deține avizul legal emis de IGSU pentru sectorul de competență, fără resursă umană și bază materială adecvate. Serviciile contractate se încadrau în categoria P1 – tipul de serviciu privat pentru situații de urgență care impune, potrivit legii, constituirea unor echipe specializate de minimum 3 persoane pe tură, dotate cu costume de protecție tip pompier, aparate de respirat cu aer comprimat și echipamentele de intervenție aferente.

Pe întreaga durată a relației contractuale, societatea nu a solicitat și nici nu a obținut avizul necesar, nu a constituit echipele specializate prevăzute de lege și nu a dispus de niciuna dintre dotările minime obligatorii, inclusiv autospeciale de intervenție.

În noaptea incendiului, serviciul era asigurat de un singur pompier, lipsit de costumul de protecție și de aparatul de respirat cu aer comprimat prevăzute de normele în vigoare.

„Lipsa acestor echipamente a făcut imposibilă pătrunderea în zona cu fum pentru a localiza și stinge focul ori cel puțin pentru a limita extinderea acestuia, echivalând în fapt cu absența oricărei capacități reale de intervenție la momentul producerii dezastrului”, mai spun procurorii.

3. DĂNILĂ MIHĂIȚĂ, administrator în fapt al societății Midan Fire Exit S.R.L. și, concomitent, cadru tehnic PSI (prevenire și stingere a incendiilor) angajat în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Inculpatul a exercitat simultan două roluri cu caracter vădit conflictual. Pe de o parte, în calitate de cadru tehnic PSI al institutului, era legal responsabil cu identificarea și evaluarea pericolelor de incendiu din unitate, cu instruirea personalului în privința riscurilor specifice și cu asigurarea respectării normelor de apărare împotriva incendiilor – inclusiv interzicerea surselor externe de încălzire în saloanele cu oxigen activ. Pe de altă parte, administra în fapt societatea Midan Fire Exit S.R.L., deși funcția formală de administrator era deținută de o altă persoană care nu exercita nicio atribuție reală de conducere.

„Această dualitate de roluri a generat un mecanism infracțional cu două componente complementare: inculpatul a inițiat și instrumentat el însuși procedurile de contractare a societății pe care o administra – întocmind referatele de necesitate prin care justifica achizițiile și contribuind astfel la atribuirea contractelor către o societate neconformă, iar concomitent, în calitate de responsabil PSI al institutului, a ignorat în mod sistematic prezența aerotermelor în saloanele cu oxigen, fără a-și îndeplini obligația de a identifica și semnala zonele cu risc ridicat. Prin conduita sa, inculpatul a contribuit direct atât la imposibilitatea prevenirii incendiului, cât și la imposibilitatea intervenției eficiente după producerea acestuia”, se mai spune în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

4. Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Din probele administrate a rezultat că institutul a contractat servicii de intervenție pentru situații de urgență cu societatea Midan Fire Exit S.R.L., neavizată de IGSU și lipsită de resursele necesare, și a tolerat, în contextul lipsei agentului termic, introducerea și utilizarea de surse externe de încălzire în saloanele destinate pacienților dependenți de oxigenoterapie. Personalul medical cunoștea sau ar fi trebuit să cunoască prezența aerotermelor, controalele la intrarea în unitate nu au fost eficiente, iar în unele cazuri cadrele medicale au permis în mod explicit introducerea acestora.

Institutul nu a identificat și nu a evaluat riscurile asociate utilizării surselor electrice de încălzire în spații cu concentrație ridicată de oxigen – deși normele sanitare interziceau în mod explicit folosirea reșourilor, radiatoarelor și aerotermelor în saloanele cu oxigen activ tocmai pentru că aerul îmbogățit cu oxigen face extrem de ușoară aprinderea materialelor textile.

Personalul nu a fost instruit corespunzător cu privire la acest pericol specific, nu a existat un plan efectiv de măsuri la incendiu adus la cunoștința angajaților și nu a fost verificată niciodată, pe durata pandemiei, concentrația de oxigen din saloane. Lipsa unui serviciu de urgență conform și funcțional a determinat imposibilitatea limitării consecințelor incendiului după izbucnirea acestuia.

Ancheta a stabilit că dezastrul a fost rezultatul unui concurs de cauze independente și complementare: contractarea unui serviciu privat de urgență neconform, cu încălcarea legislației achizițiilor publice; tolerarea utilizării surselor externe de încălzire în saloane cu aport activ de oxigen; și cumulul de roluri incompatibile exercitat de aceeași persoană, în calitate de furnizor de facto și responsabil tehnic PSI simultan al aceleiași unități sanitare.

Rechizitoriul a fost înaintat Judecătoriei Sectorului 2 București, instanță competentă să judece cauza.