Elena Udrea a spus instanţei că nu ar trebui să stea arestată de dragul opiniei publice

Elena Udrea a cerut instanţei să îi înlocuiască măsura arestului preventiv, arătând că nu trebuie să stea închisă de dragul opiniei publice, care nu reprezintă un substitut al probelor din dosar, a declarat avocatul Marius Striblea, după şedinţa de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

709 afișări
Imaginea articolului Elena Udrea a spus instanţei că nu ar trebui să stea arestată de dragul opiniei publice

Elena Udrea a spus instanţei că nu ar trebui să stea arestată de dragul opiniei publice (Imagine: Mediafax Foto / Marius Dumbraveanu)

Instanţa supremă a judecat, joi, contestaţia formulată de fostul ministru Elena Udrea după ce un judecător de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) i-a respins, în 10 aprilie, cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar, în dosarul "Gala Bute", în care este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi spălare de bani.

Avocatul Marius Striblea a declarat, la ieşirea din sala de judecată, că în ultimul cuvânt Elena Udrea a spus instanţei că la acest moment poate fi eliberată, precizând că nu este firesc să fie ţinută în arest preventiv pentru că opinia publică se aşteaptă la acest lucru.

Întrebat dacă o nouă probă a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), respectiv un raport al Corpului de control al primului ministru, a reprezentat unul dintre motivele pentru instanţa i-a prelungit Elenei Udrea, în 23 martie, mandatul de arestare preventivă cu încă 30 de zile, avocatul a spus că respectivul document a fost invocat doar de procurori, iar această probă nu a fost luată în considerare la judecarea cauzei. Avocatul a precizat că acel document a fost depus la dosar în perioada dintre propunerea procurorilor de prelungire a măsurii şi contestaţia la decizia de prelungire a arestării preventive în cazul fostului ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Instanţa supremă urmează să decidă dacă Elena Udrea rămâne în arest preventiv sau aceasta va fi cercetată în arest la domiciliu ori sub control judiciar, în dosarul "Gala Bute".

În 23 martie, instanţa supremă a prelungit cu 30 de zile mandatul de arestare preventivă a Elenei Udrea. Procurorii DNA au arătat atunci în faţa instanţei că din probele cauzei a rezultat că privarea de libertate a Elenei Udrea şi a altor inculpaţi din dosar este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

"Generalizarea la nivelul administraţiei publice a unui comportament prin care se stabileşte o legătură directă, aproape automată, între plăţile efectuate din fondurile publice şi perceperea unui comision de 10% de către persoanele care conduc autorităţile contractante reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcţionare a statului. Totodată, prin acest gen de fapte, care urmăresc favorizarea anumitor operatori economici, se aduce o atingere semnificativă liberei concurenţe, un principiu esenţial într-o economie de piaţă, în condiţiile în care probele administrate în cauză au demonstrat că doar anumite societăţi comerciale, care pot influenţa deciziile autorităţilor, au acces la fondurile publice. Acest fenomen nu ar putea avea loc în lipsa unor persoane dispuse să ascundă faptele de corupţie prin punerea la dispoziţia persoanelor implicate a unor instrumente sofisticate care să ascundă natura tranzacţiilor şi beneficiarii finali", au arătat procurorii DNA la judecarea prelungirii măsurii preventive, argumente reţinute de instanţă în motivarea deciziei.

Anchetatorii precizau că modul de săvârşire a faptelor şi felul în care inculpaţii se raportau la fondurile publice, "privite ca o sursă de care pot dispune discreţionar în funcţie de interesul propriu, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică".

Fostul ministru Elena Udrea este în arest din 25 februarie, în dosarul "Gala Bute", în care este urmărită penal pentru abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au extins recent urmărirea penală pe numele Elenei Udrea, şi pentru spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

Extinderea urmăririi penale a fost dispusă atât în cazul Elenei Udrea, cât şi în ceea ce îl priveşte pe Tudor Breazu, pentru aceeaşi acuzaţie.

Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

"Astfel, după ce Compania Naţională de Investiţii realiza plăţile către SC Consmin SA pentru lucrările efectuate, administratorul societăţii dispunea transferul a 10% din suma încasată către societatea controlată de Lungu Ştefan, SC Last Time Studio SRL, în baza unor contracte de consultanţă fictive. În acest mod, s-au realizat cinci plăţi, în valoare totală de 335.486 lei", susţin procurorii DNA.

Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

"O parte din aceste sume au fost înmânate în numerar lui Topoliceanu Ana Maria, care le-a predat la rândul său lui Udrea Elena Gabriela. Diferenţa a fost folosită de Breazu Liberiu Tudor pentru a plăti diferite cheltuieli ale lui Udrea Elena sau ale lui Topoliceanu Ana Maria", spun procurorii anticorupţie.

În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

"Urmare acestei solicitări, în data de 6 octombrie 2011 Gardean Adrian a remis suma de 900.000 euro în numerar lui Nastasia Gheorghe, în contul încasărilor realizate de cele două societăţi menţionate din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Suma a fost predată de Nastasia Gheorghe în aceeaşi zi ministrului Udrea Elena Gabriela", potrivit DNA.

În perioada 19 iulie 2011 - 18 iulie 2012, în contabilitatea PDL Bucureşti ar fi fost înregistrate 21 de contracte de donaţie cu o valoare totală de 1.537.200 lei, potrivit anchetatorilor.

Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul "Microsoft", cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul "Gala Bute".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici