EXCLUSIV: Curtea de Apel Piteşti a tranşat definitiv un litigiu invocând un act normativ abrogat de opt ani

Un complet al Curţii de Apel Piteşti a tranşat definitiv şi irevocabil, în aprilie 2011, un litigiu de muncă de la Inspectoratul Judeţean în Construcţii Argeş vizând perioada 2006-2009, bazându-şi decizia pe un act normativ din 2001 care însă a fost abrogat doi ani mai târziu, în 2003.

629 afișări
Imaginea articolului EXCLUSIV: Curtea de Apel Piteşti a tranşat definitiv un litigiu invocând un act normativ abrogat de opt ani

EXCLUSIV: Curtea de Apel Piteşti a tranşat definitiv un litigiu invocând un act normativ abrogat de opt ani (Imagine: Shutterstock/Publimedia)

Cazul a ajuns în justiţie în anul 2009. Florica Cojocaru, o contabilă care lucra la Inspectoratul Judeţean în Construcţii Argeş din 1996, a absolvit în 2006 o facultate de profil şi a cerut imediat, în baza regulamentului intern, transformarea postului de contabil pe care-l ocupa într-unul de economist, mai bine retribuit, însă nu a primit niciun răspuns la cererea adresată şefului Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC). După alte două luni a revenit cu o nouă cerere, însă nici de această dată nu a primit vreun răspuns. După aproape trei ani de la depunerea cererii, în lipsa oricărui răspuuns, pentru a preveni prescrierea dreptului de a-i fi transformat postul, femeia s-a adresat instanţei, cerând judecătorilor să oblige ISC să-i transforme postul şi să-i plătească diferenţa de salariu pentru cei aproape trei ani.

Imediat după ce a depus cererea la tribunal şi instituţia a primit citaţia, femeia a fost încadrată pe postul dorit, însă a continuat procesul întrucât nu a primit diferenţa de salariu solicitată.

Tribunalul i-a respins acţiunea, pe motiv că Regulamentul de Ordine Interioară al instituţiei în care lucra, document pe care şi-a şi bazat cererea, nu are prevederi imperative.

În recurs, Curtea de Apel Piteşti i-a respins acţiunea invocând o hotărâre de guvern din 2001. Hotărârea de Guvern numărul 3 din 2001 a fost însă abrogată printr-un act normativ similar, Hotărârea de Guvern 740 din 2003. Invocând această hotărâre, instanţa afirmă, practic, că obligaţia de a-i transforma postul ocupat dintr-unul de contabil într-unul de economist cu studii superioare nu îi revenea Inspectoratului de Stat în Construcţii, ci ministrului de resort.

"Susţinerea recurentei în sensul că textul menţionat instituie o obligaţie în sarcina intimatei (ISC, n.r.) este nefondată", afirmă instanţa Curţii de Apel Piteşti în motivarea deciziei prin care i-a respins recursul Floricăi Cojocaru. Judecătorii se bazează, pe de-o parte, pe Ordonanţa 63 din 30 august 2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii, care prevede că "ISC este instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei" şi că Regulamentul de organizare şi funcţionare al ISC, "cuprinzând atribuţiile generale şi specifice ale Inspectoratului de Stat în Construcţii - ISC şi ale inspectoratelor teritoriale în construcţii, precum şi structura organizatorică a Inspectoratului de Stat în Construcţii - ISC, normarea parcului auto şi a consumului de carburanţi se aprobă prin decizie a primului ministru, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe".

În legătură cu structurile judeţene ale ISC, instanţa susţine, în 4 aprilie 2011, atunci când îşi motivează decizia defavorabilă Floricăi Cojocaru, că organizarea lor "se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei", conform HG 3 din 2001.

"Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru instituţiile publice subordonate, finanţate de la bugetul de stat, precum şi atribuţiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei. Fiind o instituţie publică, organigrama acesteia se stabileşte potrivit textului mai sus menţionat numai prin ordin al ministrului de resort, astfel că transformarea unui post şi implicit modificarea organigramei nu intră în atribuţia intimatei, ci a ministrului de resort", afirmă instanţa, invocând acelaşi act normativ din 2001.

Curtea de Apel Piteşti a respins astfel, definitiv şi irevocabil, solicitarea femeii de a-i fi plătită diferenţa de salariu, invocând HG numărul 3 din 2001.

HG 3 din 2001, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, numărul 14 din 10 ianuarie 2001, care prevedea, la articolul 11 alineatul 3 că "normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru instituţiile publice subordonate finanţate de la bugetul de stat precum şi atribuţiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei" a fost însă abrogată prin HG 740 din 2003, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, numărul 496 din 9 iulie 2003.

Avocatul care a reprezentat-o pe Florica Cojocaru, Cristian Băcanu, afirmă că şi dacă textul invocat în decizia din 2011 nu ar fi fost abrogat de opt ani el tot nu ar fi putut fi invocat în această speţă.

"O altă eroare a instanţei este că aplică norma respectivă ISC-ului. Norma se aplică doar instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, iar potrivit articolului 4 din Ordonanţa 63 din 2001, ISC-ul a fost finanţat extrabugetar până în anul 2010. Astfel, potrivit articolului 4 din Ordonanţa 63 din 2001, valabil între 2001 şi 2010, ISC se finanţează integral din venituri extrabugetare, astfel că norma invocată de instanţă nu era aplicabilă nici dacă ar fi fost în vigoare", a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, avocatul care a reprezentat-o în instanţă pe Florica Cojocaru.

Avocatul a insistat asupra altor detalii suplimentare din acest dosar, afirmând, de exemplu, că pe cererile depuse de clienta sa apar mai multe rezoluţii ale conducătorilor diferitelor direcţii din ISC "din care reiese clar că cererea era întemeiată, dar că cei de-acolo pur şi simplu nu voiau să aplice regula". Una dintre aceste menţiuni, susţine avocatul, a fost făcută de Direcţia de Resurse Umane, în 21 septembrie 2006, pe cea de-a doua cerere, prin care femeia revenea cu solicitarea de a-i fi transformat postul. Un funcţionar scria pe "revenirea" femeii: "Nu s-a răspuns la solicitarea anterioară întrucât nu avem temei legal de respingere".

Avocatul a declarat că, în aceste condiţii, a redactat deja o contestaţie în anulare, pentru a obţine rejudecarea acestei speţe. În plus, el a anunţat că va depune la Consiliul Superior al Magistraturii, în zilele următoare, o plângere împotriva celor trei judecători din completul de la Curtea de Apel Piteşti, pentru a se stabili dacă instanţa a acţionat cu "gravă neglijenţă".

"După asemenea decizii judecătoreşti, tare cred că România nu este, de fapt, un stat de drept", a conchis avocatul femeii, referindu-se la recenta declaraţie a ambasadorului olandez la Uniunea Europeană care, potrivit Radio France Internationale, a apreciat că "există în continuare mari probleme legate de reforma justiţiei în România" şi că, prin urmare, "Olanda nu crede că România este un stat de drept".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici