ICCJ ridică sechestrul pus de DNA pe şase dintre firmele controlate de Ghiţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, marţi, să ridice sechestrul asigurator pus de procurorii DNA pe firmele controlate de Sebastian Ghiţă în cazul a şase dintre acestea, restul contestaţiilor urmând să se judece ulterior.

1007 afișări
Imaginea articolului ICCJ ridică sechestrul pus de DNA pe şase dintre firmele controlate de Ghiţă

Sebastian Ghiţă (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

ICCJ a dat marţi primele şase decizii în cazul contestaţiilor făcute privind instituirea sechestrului asigurator pe 51 de firme controlate de Sebastian Ghiță.

Instanţa supremă a decis ridicarea sechestrului în cazul firmelor SC 360 Revolution SRL, Asesoft Internaţional SA, Ridzone Computers SRL, Q'Net Internaţional SRL, SC Studio Harry SRL şi SC A&S World Travel SRL.

Deciziile sunt definitive.

Pe 24 iunie, procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile, acţiunile şi conturile lui Sebastian Ghiţă, precum şi pe conturile a 51 de societăţi comerciale controlate de acesta, în dosarul în care deputatul este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi evaziune, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

În aceeaşi zi, DNA a anunţat, într-un comunicat de presă, că a fost extinsă acţiunea penală faţă de Sebastian Ghiţă, pentru infracţiunile de trafic de influenţă, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, coruperea alegătorilor şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în formă continuată. Aceste noi infracţiuni se adaugă celei iniţial reţinute în sarcina lui Sebastian Ghiţă, respectiv cea de sprijinire a unui grup infracţional organizat.

Procurorii au probe şi date că, în perioada 2000-2015, Sebastian Ghiţă a obţinut nelegal importante sume de bani, prin traficarea influenţei, sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operaţiuni reale.

O parte din sumele de bani obţinute ilicit ar fi fost folosite de Sebastian Ghiţă în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012, când a obţinut un mandat de deputat, dar şi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2014, în scopul obţinerii de voturi pentru candidatul PSD Victor Ponta.

Anchetatorii au arătat că o parte din sumele de bani, care ar fi fost obţinute ilicit prin trafic de influenţă sau devenite ilicite prin transferuri bancare efectuate pentru disimularea naturii provenienţei lor şi păstrate în conturile societăţilor controlate, au fost folosite de Sebastian Ghiţă, la momente diferite, "pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice".

Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor din dosar, că Sebastian Ghiţă s-a folosit de funcţia de deputat pentru a-l determina pe şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA să facă plăţi către SC Grossman Engineering Group SRL.

"În primul rând, în derularea activităţii infracţionale de sprijinire a asocierii dintre SC Grossman Engineering Group SRL şi SC Euroconstruct Trading 98 SRL prin exercitarea de presiuni şi influenţe asupra şefului Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian s-a folosit inclusiv de funcţia de deputat pe care o deţine din anul 2012, în încercarea de a-l determina pe şeful UIP să efectueze plăţi către SC Grossman Engineering Group SRL în condiţii de nelegalitate şi în contextul în care urma să încaseze, din cuantumul acestor plăţi, comisionul stabilit pentru traficul de influenţă exercitat în favoarea agentului economic arătat. Folosirea ascendentului conferit de funcţia de demnitar - deputat în Parlamentul României, s-a materializat prin întocmirea unei solicitări înregistrată la Cabinetul Parlamentar Ghiţă Sebastian Aurelian şi adresată directorului SC Hidro Prahova SA, persoană care avea posibilitatea să îl schimbe din funcţie pe şeful UIP şi asupra căruia deputatul exercita, de asemenea, presiuni în acelaşi scop. Demersul s-a soldat cu înlocuirea din funcţie a şefului UIP", susţin anchetatorii.

Anchetatorii au mai arătat că Sebastian Ghiţă controlează încă, direct sau indirect, prin 23 de interpuşi, 54 de firme pe care le-a deţinut până în anul 2012. Operaţiunile efectuate de Ghiţă prin intermediul acestor societăţi sunt incompatibile cu funcţia de deputat.

Sebastian Ghiţă, şeful CJ Prahova, Mircea Cosma, şi deputatul Vlad Cosma se află sub control judiciar de peste 120 de zile în dosarul în care DNA Ploieşti anchetează modul de derulare a contractului din fonduri europene pentru extinderea lucrărilor de canalizare din oraşul Comarnic.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici