Instructor canin: Ana Oros ar fi putut fi atacată de câini de luptă. Tipologia unui câine de atac

Este plauzibil ca Ana Oros, femeia care a murit sfâşiată de câini în zona Lacul Morii, să fi fost victima unor câini antrenaţi să ucidă, spune, pentru MEDIAFAX, Tudor Ionescu. Un astfel de animal are o altă tipologie de atac faţă de un maidanez, spune expertul în politici de protecţie a animalelor.

8324 afișări
Imaginea articolului Instructor canin: Ana Oros ar fi putut fi atacată de câini de luptă. Tipologia unui câine de atac

FOTO Facebook/Tudor Ionescu

Tudor Ionescu, fost consilier general în perioadaa 2016 - 2020, este expert în politici pentru protecţia animalelor şi a lucrat la hotările Consiliului General al Municipiului Bucureşti în ceea ce priveşte strategia animalelor fără stăpân. El spune că există legislaţie pentru intervenţie în cazul animalelor fără stăpân, prin care este protejat şi animalul, şi persoana.

„Există o legislaţie la nivel naţional, iar în Bucureşti m-am asigurat personal în calitate de consilier general în mandatul pe care l-am avut între 2016 şi 2020 să avem o legislaţie suplimentară, să avem hotărâri de Consiliu General multiple prin care să ne asigurăm în primul rând de siguranţa cetăţenilor, dar şi de o coabitare armonioasă între om şi animal”, spune Tudor Ionescu.

Astfel, la nivel naţional există OUG 155/2001 care este dublată de Legea 258/2013. În OUG chiar din primul articol se scrie că autorităţile locale şi Consiliul General al municipiului Bucureşti au obligativitatea de a înfiinţa servicii de gestionare a câinilor fără stăpân. Dacă nu au posibilitatea pentru localităţi mai mici, se poate delega acest serviciu către asociaţii de protecţie a animalelor, nu către SRL-uri, potrivit legii.

„Majoritatea UAT-urilor fac contracte cu nişte SRL-uri care nu au ca obiectiv protecţia drepturilor animalului şi de acolo decurg o serie de abuzuri şi de sifonări ale banilor publici, totul pe suferinţa animalelor şpi cheltuiala cetăţenilor”, spune Ionescu.

De asemenea, există OUG 55 din 2002 privind regimul de deţinere a câinilor periculoşi şi agresivi, unde sunt menţionate şi rasele de câini periculoşi. Aceasta ar trebui actualizată, spune fostul consilier general. Totuşi, în această OUG există obligativitatea ca posesorii acestor rase de animale, Pitbull, Amstaff etc. să fie declarate la Asociaţia Chinologică din oraşul de domiciliu şi la secţia de poliţie de care aparţine persoana care are în proprietate astfel de animal. Potrivit documentului. minorii nu au voie să aibă astfel de animale.

„Din păcate, practica ne arată că sunt foarte mulţi minori care au astfel de rase, sunt foarte multe persoane care au astfel de rase şi inclusiv din exemplarele capturate de ASPA la Lacul morii în acest sfârşit de săptămână, unul dintre exemplare făcea parte exact din aceste rase. Nu era nici sterilizat, nici microcipat, dar cu siguranţă vă spun că avea proprietar”, spune, pentru MEDIAFAX, Tudor Ionescu.

În 2006 a apărut şi legea 205/2006 care prevede interzicerea cruzimilor asupra animalelor, în care sunt prevăzute condiţiile de deţinere a acestora.

Există, însă, şi hotărâri ale CGMB, iar cea mai importantă este strategia pentru protecţia animalelor din 2017, Hotărârea de Consiliu General nr. 170.

„Este fructul unor ample discuţii întinse pe luni de zile cu medici veterinari, persoane cu expertiză în România şi în afară, chiar şi europarlamentari din Germania au contribuit la acest document, asociaţii de protecţie a animalelor, dresori, Asociaţia Chinologică etc. Este o strategie care detaliază pas cu pas măsurile pe care administraţia din Bucureşti, Primăria Generală şi instituţiile din subordine, trebuie să le întreprindă astfel încât să rezolve problema care în 2016 era încă prezentă a câinilor fără stăpân, a animalelor fără stăpân, pentru că în Bucureşti nu sunt doar câini fără stăpân, ci şi alte animale. ASPA în 2016 (înainte de apariţia HCG 170- n.r.) era o instituţie hulită, detestată, de hingheri, opacă. (...) Am reuşit, prin implementarea acestei strategii, să facem lucrurile aşa cum trebuie: să ridicăm câinii minimizând trauma la care sunt supuşi în momentul prinderii de pe domeniul public, să fie duşi în adăpost, să ameliorăm condiţiile în care sunt ţinuţi în adăposturi, să lansăm campanii masive de sterilizare. În 3 ani de zile am reuşit să finanţăm sterilizarea a apropae 30.000 de câini şi pisici. Au fost campanii de adopţii. Toate au fost dublate de alte hotărâri de consiliu, pe care le-am votat, dar care au rămas, din păcate, până în prezent, neimplementate. Mă refer la mandatarea ASPA să caute şi să propună CGMB un teren unde să fie construit un nou adăpost, care să vină să crească capacitatea adăposturilor pe care o are ASPA în acest moment. A doua este hotărârea 562 prin care CGMB a mandatat ASPA să facă un recensământ al animalelor din Bucureşti. Nu s-a întâmplat. Recensământul nu s-a realizat, dar el este foarte important pentru că doar în Bucureşti aproximativ o familie din trei sau o familie din patru cel mult are un animal de companie, un câine, o pisică sau chiar amândouă. Şi eu am un câine şi două pisici. Putem anticipa o populaţie foarte importantă de câini şi pisici din care o largă parte nu este nici sterilizată şi nici microcipată”, mai spune fostul consilier general.

Din 2015 există obligativitatea sterilizării tuturor exemplarelor de câini care nu au pedigree, care nu provin din canise autorizate. În plus, orice rasă care seamănă cu o rasă dar nu are pedigree trebuie microcipată şi sterilizată, astfel încât în cazul exemplarului prins la Lacul Morii, acel Amstaff sau metis de Pitbull, să poată fi identificat proprietarul.

„Nu mai departe de duminică, deci la nici 24 de ore de la decesul Anei Oros, în parcarea unui centru comercial din Sectorul 6 au fost găsite două exemplare de ciobănesc de Asia Centrală. Ciobănescul de Asia Centrală este un câine care atinge 70 – 80 de kilograme (...). O muşcătură poate să sfarme piciorul unui om fără nicio problemă. Aceste două exemplare erau zgardă, fără lesă, în parcarea unui centru comercial şi în momentul în care echipajele au venit au constatat că aveau microcip, iar proprietarul a fost chemat, a rămas pentru aplicarea măsurilor legale. Acest lucru arată că această microcipare şi existenţa unor câini fără lesă, fără zgardă nu este doar o consecinţă a câinilor fără stăpân, ci şi a abandonului şi a neglijenţei, ca să nu spun a iresponsabilităţii unor proprietari”, adaugă Tudor Ionescu.

Acesta spune că mulţi cetăţeni care locuiesc în zona Lacul morii i-au confirmat, unii şi-au asumat şi public, că nu câinii maidanezi au atacat-o pe Ana Oros.

„Îndrăznesc eu să adaug că nu doar câinii maidanezi au atacat-o pe Ana Oros, ci şi câini antrenaţi pentru luptă şi acesta este un element foarte important pentru că diferenţa de abordare din tipologia canină între un câine maidanez şi un câine care este pregătit ca să atace şi să intre în confruntări şi a duce confruntări violente până la capăt cu alte animale sau cu oameni este radical diferită. Dacă un câine fără stăpân se va speria dacă eşti un pic mai impunător sau faci nişte mişcări... El nu prea atacă, eventual vine din spate şi te ciupeşte, dar şi asta este foarte grav. Şi plecăm de la premisa că niciun câine nu are ce să caute nesupravegheat. Un câine pregătit pentru luptă se va lupta cu tine până la sfârşit, ştie cum să facă asta, ştie de unde să muşte ca să facă rău, ştie cum să muşte, ştie să adâncească muşcătura, ştie să sfârtece, aplică presiuneşi toate aceste elemente duc, de cele mai multe ori, la pierderea unei confruntări între un câine şi un om, nu mai vorbesc dacă sunt mai mulţi câini. Şi dacă adăugăm faptul că în proximitatea locului unde Ana Oros a fost ucisă am văzut în depărtare o turmă de oi care implică prezenţa unor câini de stână, care sunt o specie aparte... nu vreţi să vă întâlniţi nici măcar dacă sunteţi echipaţi cu elemente de apărare. Aceşti câini nu au sub nicio formă regulile unui câine de curte, câine de stradă... aceşti câini distrug, ucid. Este modul cum ei au fost genetic dezvoltaţi. Dacă adăugăm toate aceste elemente, vedem că problema este mult mai complexă”, a mai spus Tudor Ionescu.

El spune că se întreabă de ce în primele ore de când s-a aflat de tragedia de la Lacul Morii nu s-a dispus din partea Poliţiei naţionale – singura instituţie care putea să dispună aşa ceva – o recoltare de probe gastrice din stomac la toţi câinii din curţile caselor care erau în acea zonă, astfel încât să se poată vedea dacă există sau nu ADN uman în conţinutul gastric al acelor câini.

„Soluţia de astăzi este ca Primăria să respecte şi să revină la Hotărârea 170/2017 şi să o respecte, în sensul capturării de pe domeniul public, dezvoltării infrastructurii ASPA cu capacităţi sporite de cazare şi de prindere, campanie de sterilizare masivă în Bucureşti şi nu doar în Bucureşti, ci şi în Ilfov, şi Ilfovul a început să facă paşi importanţi în acest sens. Unul fără altul nu se poate, pentru că aceşti câini sunt câini care migrează, este ca o barcă cu multe găuri într-un lac, iar acele găuri sunt punctele de acces. Un singur câine se înmulţeşte în mod natural poţi avea în termen de 6 ani peste 10 mii de câini. Şi atunci calculul este şi financiar rentabil: ce e mai bine pentru o primărie dacă vrem să fim foarte cinici? Să sterilizezi un câine, procedură care costă 300 – 500 de lei maxim astăzi sau să nu sterilizezi din varii motive şi peste 6 ani să prinzi şi să eutanasiezi 10 mii sau peste 10.000 de exemplare? De aceea, sterilizarea este singura soluţie, dublată însă de verificarea şi sancţionarea, chiar cu consecinţe penale, a persoanelor care nu respectă legislaţia, care abandonează câinii, îi lasă pe stradă”, a mai spus expertul în politici publice de protecţie a animalelor.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:
câine,
lacul morii,
atac

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici