La şase ani de la declararea ca oraş, localnicii din Căzăneşti vor revenirea la statutul de comună

Aproximativ 3.000 de cetăţeni din oraşul ialomiţean Căzăneşti votează, duminică, la referendumul privind revenirea localităţii la statutul de comună, oamenii reclamând taxele şi impozitele mai ridicate pe care trebuie să le achite din 2004, de când zona a devenit oraş.

151 afişări
Imaginea articolului La şase ani de la declararea ca oraş, localnicii din Căzăneşti vor revenirea la statutul de comună

La şase ani de la declararea ca oraş, localnicii din Căzăneşti vor revenirea la statutul de comună

Potrivit autorităţilor locale, decizia organizării acestui referendum se bazează pe o listă de 258 de persoane susţinătoare ale proiectului de hotărâre şi pe un sondaj de opinie realizat de consilierii locali.

"Cetăţenii au reclamat faptul că, prin trecerea, în anul 2004, de la rangul de comună la cel de oraş, au avut numai dezavantaje, în principal la costul ridicat al taxelor şi impozitelor, dar au acuzat şi insuficienţa fondurilor alocate dezvoltării localităţii. Cetăţenii vor răspunde prin DA sau NU la întrebarea: «Suntenţi de acord cu trecerea localităţii Căzăneşti de la rangul de oraş la rangul de comună?». Fondurile pentru desfăşurarea referendumului sunt suportate din bugetul local", a declarat Mădălin Teculescu, prefectul judeţului Ialomiţa.

Comuna ialomiţeană Căzăneşti a fost declarată oraş în 29 aprilie 2004 în urma unei iniţiative legislative a deputaţilor PSD Dorel Bahrin şi Vasile Silvian Ciupercă şi a senatorului PSD Elena Sporea. Depunerea la Parlament a acestei iniţiative a fost precedată de un referendum local, în 1 iunie 2003, prin care localnicii s-au pronunţat în favoarea declarării comunei lor oraş.

În expunerea de motive, iniţiatorii făceau un istoric al localităţii, despre care spuneau că este atestată documentar din 1596, invocând şi legenda care spunea că localitatea a fost întemeiată de un grup de păstori conduşi de baciul Cazan.

Ca argument pentru transformarea în oraş erau invocate numărul locuitorilor, aproape 5.000, dar şi organizarea urbană a celor 1.400 de gospodării. Alte argumente erau acelea că localitatea era traversată de două drumuri publice, că avea reţea stradală asfaltată sau pietruită şi trotuare, existenţa unei căi ferate pe teritoriul localităţii, dar şi a 89 de societăţi comerciale şi asociaţii familiale. De asemenea, iniţiatorii menţionau şi investiţia făcută de Agrisol Internaţional într-un complex de creştere a porcilor, precum şi faptul că pe raza localităţii se află o staţie PECO privată, cu "un market, restaurant, un motel cu 50 de locuri de cazare două televiziuni prin cablu în lungime de aproximativ 22 de kilometri, dintre care una oferă un post de televiziune local".

Ei invocau şi sistemul de învăţământ, dar şi pe cel medical existente în localitate.

"Sistemul cultural are în dotare un stadion de fotbal cu tribune formate din 200 de scaune, un cămin cultural, un ansamblu de dans cu taraf, o parohie cu o capacitate de 200 de locuri, o bibliotecă comunală care cuprinde 10.000 de volume de carte", mai arătau iniţiatorii.

Proiectul a fost adoptat la Cameră în 16 martie 2004, cu 187 voturi "pentru", 28 voturi "împotrivă", iar în 8 aprilie la Senat. Legea a fost promulgată în 26 aprilie 2004 şi publicată în Monitorul Oficial în 29 aprilie 2004.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici