Lista clădirilor cu risc seismic din București: Unde sunt punctele critice la 49 de ani de la marele cutremur

Datele oficiale arată că sute de imobile sunt încadrate în clase ridicate de risc seismic, iar mii de clădiri nu au fost încă expertizate. Specialiștii avertizează că un cutremur major ar putea produce pagube serioase în special în centrul Capitalei.

Câte clădiri cu risc seismic sunt în București în 2026

Potrivit datelor centralizate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în București există:

• aproximativ 349 de clădiri în clasa I de risc seismic (RS1) – cu risc ridicat de prăbușire la un cutremur major
• aproximativ 366 de clădiri în clasa II de risc seismic (RS2) – pot suferi degradări structurale grave
• circa 113 clădiri în clasa III (RS3) – degradări moderate
• 9 clădiri în clasa IV (RS4) – risc redus

În plus, aproximativ 95 de clădiri au fost consolidate până în prezent, unele doar parțial. Pe lângă acestea, peste 1.500 de imobile sunt încadrate în categorii de urgență (U1, U2, U3) conform unor normative mai vechi, dar fără încadrare actuală într-o clasă de risc seismic.

„Bulina roșie” și ce trebuie să știm

Clădirile marcate cu celebrul simbol „bulina roșie” sunt cele încadrate în clasa I de risc seismic (RS1). Acestea sunt considerate construcții care se pot prăbuși la un cutremur puternic similar celui din 1977.

Legea interzice în aceste clădiri funcționarea cinematografelor sau teatrelor. De asemenea nu pot deservi restaurante sau cluburi la parter. Alte activități publice cu aglomerări mari de persoane sunt strict interzise în aceste spații.

Zonele din București cu cele mai multe clădiri vulnerabile

Majoritatea clădirilor cu risc seismic ridicat se află în zonele centrale și istorice ale Capitalei, construite în perioada interbelică sau înainte de introducerea normelor antiseismice moderne.

Cele mai afectate zone:

• Centrul vechi și zona Universitate
• strada Academiei
• strada Bărăției
• strada Lipscani
• zona Piața Sfântu Gheorghe
• Magheru – Romană – Lascăr Catargiu
• bulevardul Magheru
• Piața Romană
• bulevardul Lascăr Catargiu
• Calea Victoriei și împrejurimi
• Moșilor – Colentina
• Grivița – Gara de Nord

În aceste zone se află numeroase imobile construite înainte de 1940, multe dintre ele afectate deja de cutremurele din 1940 și 1977.

Exemple de clădiri incluse în programe recente de consolidare

În ultimii ani, mai multe clădiri au intrat în programe de consolidare finanțate de stat sau din fonduri europene. Printre ele se numără imobile din:

• Calea Griviței nr. 39
• Piața Romană nr. 1
• Strada Tunari nr. 6
• Strada Sfânta Vineri nr. 5
• Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 11A
• Strada Mihai Eminescu nr. 127

Acestea fac parte din programele de consolidare finanțate prin buget național sau fonduri europene.

De ce este Bucureștiul atât de vulnerabil

Capitala României este considerată unul dintre cele mai expuse orașe europene la cutremure majore. Principalele motive sunt fondul construit foarte vechi, în special clădiri interbelice și blocurile comuniste ridicate înainte de normele antiseismice moderne. La acestea se adaugă un număr mare de modificări structurale ilegale în apartamente. Există și mii de clădiri care încă nu au fost expertizate iar întârzierile majore în programele de consolidare nu fac decât să crească aceasta vulnerabilitate, pe zi ce trece.

Specialiștii avertizează că multe imobile construite între 1963 și 1977 ar putea avea vulnerabilități serioase dacă nu au fost verificate.

Cum poți verifica dacă un bloc are risc seismic

Există câteva metode simple:

• Lista oficială AMCCRS – publicată de Primăria Capitalei
• hărți online ale blocurilor cu anul construcției și clasa de risc seismic
• raportul de expertiză tehnică al imobilului

În cazul achiziției unui apartament, verificarea clasei de risc seismic este esențială, deoarece băncile nu acordă credite ipotecare pentru clădiri RS1 sau RS2.

Ce s-a schimbat după cutremurul din 1977

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea de 7,4 și a provocat peste 1.500 de victime, majoritatea în București. După acel moment au fost introduse norme antiseismice noi în construcții și programe de expertizare a clădirilor vechi. S-a creat și legislația privind consolidarea imobilelor vulnerabile. Cu toate acestea, ritmul consolidărilor a fost și rămâne foarte lent.

La aproape o jumătate de secol de la cutremurul din 1977, experții avertizează de ani de zile că Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Cu sute de clădiri vulnerabile și mii de imobile încă neexpertizate, orașul rămâne expus unui scenariu periculos în cazul unui cutremur major. Consolidarea clădirilor vechi nu mai este doar o problemă administrativă, ci una de siguranță publică.