Mănăstirea Putna câştigă procesul în care Direcţia Finanţelor Publice Suceava contesta proprietatea asupra vetrei mănăstirii

Mănăstirea Putna a câştigat procesul prin care DGFP Suceava, ca reprezentant al statului român, a contestat, în 2011, dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 14 hectare de teren ce constituie vatra mănăstirii, cuprinzând biserica, muzeul, gospodăria, arhondaricele şi anexele.

909 afişări
Imaginea articolului Mănăstirea Putna câştigă procesul în care Direcţia Finanţelor Publice Suceava contesta proprietatea asupra vetrei mănăstirii

Mănăstirea Putna câştigă procesul în care Direcţia Finanţelor Publice Suceava contesta proprietatea asupra vetrei mănăstirii (Imagine: Thomas Dan/Mediafax Foto)

Tribunalul Suceava a respins contestaţia în anulare depusă de DGFP Suceava în numele statului român faţă de dreptul de proprietate asupra respectivei suprafeţe de teren motivând că mănăstirea Putna nu are calitatea de cult religios recunoscut în România şi că terenul aparţine domeniului public al statului.

DGFP Suceava a depus în decembrie 2011 o contestaţie în anulare faţă de o decizie a Tribunalului Suceava din iulie 2011 care a recunoscut mănăstirii Putna dreptul de proprietate asupra terenului dăruit de Ştefan cel Mare.

Totodată, mănăstirea Putna, în baza acestei hotărâri, s-a intabulat în Cartea Funciară, fiind radiat astfel statul român care s-a intabulat pe teren în urma Decretului nr. 273 din 1949.

În urma procesului, Tribunalul Suceava a respins contestaţia DGFP Suceava.

Decizia instanţei a fost salutată, sâmbătă, de preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, care a menţionat însă că există încă două procese cu aceeaşi speţă privind mănăstirea Humorului şi mănăstirea Suceviţa.

Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor a arătat, într-un comunicat de presă, că autorităţile judeţene susţin Biserica în măsura posibilităţilor şi sunt alături de eforturile de protejare a monumentelor religioase din judeţ.

El a subliniat că Mănăstirea Putna nu este un caz singular în judeţ unde se doreşte construirea în zona de protecţie a monumentelor.

"Menţionăm că mai există situaţii cel puţin ciudate, la Mănăstirea Humorului şi Mănăstirea Suceviţa unde se doreşte să se construiască în zona de protecţie a monumentelor şi vom da în continuare tot concursul nostru, chiar dacă, în unele cazuri autorizaţiile au fost date de la nivel central, în trecut," a precizat Nechifor.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici