Mecanismul "Alertă răpire copil!" a fost lansat în România. Dispariţia unui copil în circumstanţe periculoase va fi mediatizată

Mecanismul "Alertă răpire copil!", prin care răpirea sau dispariţia unui copil în circumstanţe care îi pun în pericol viaţa va fi mediatizată, a fost lansat, vineri, în România, în cadrul unui eveniment la care a avut loc şi o simulare de caz prin videoconferinţă.

1537 afişări
Imaginea articolului Mecanismul "Alertă răpire copil!" a fost lansat în România. Dispariţia unui copil în circumstanţe periculoase va fi mediatizată

Mecanismul "Alertă răpire copil!" a fost lansat în România. Dispariţia unui copil în circumstanţe periculoase va fi mediatizată (Imagine: Diana Iurkiewicz/Mediafax Foto)

Adjunctul şefului Poliţiei Române, Florentin Robescu, a spus, vineri, la conferinţa de lansare a mecanismului, că acesta se va declanşa numai în cazurile de răpiri de copii sau dispariţii în circumstanţe în care viaţa sau sănătatea victimelor sunt puse în pericol.

"Este un mecanism care mobilizează mijloace excepţionale pentru situaţii excepţionale", a spus Robescu, precizând că mecanismul oferă posibilitatea oricărei persoane care are o informaţie despre un copil răpit sau dispărut să anunţe imediat autorităţile.

De asemenea, procurorul general adjunct al României, Gabriela Scutea, a anunţat, în cadrul evenimentului, că s-au luat măsuri speciale pentru ca procurorii parchetelor de pe lângă tribunale să reprezinte punctele de contact şi de avizare pentru declanşarea mecanismului.

Reprezentantul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Narcisa Iorga, a amintit, totodată, de cazul lui Vlăduţ Tudor, care în 2004, la vârsta de cinci ani, a dispărut de lângă mama sa în judeţul Tulcea. Ea a precizat că acesta a fost primul caz mediatizat de dispariţii de copii, care a implicat societatea şi care a rămas în conştiinţa tuturor. Astfel, secretarul de stat a subliniat că este nevoie de acest mecanism de informare şi conştientizare care să înceapă de la mass-media.

Adjunctul şefului Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), Lucian Guran, a evidenţiat, de asemenea, că ceea ce se întâmplă prin acest mecanism reprezintă "reglementarea, legalizarea" sprijinului acordat deja de mass-media în cazul dispariţiilor suspecte sau răpirilor de copii.

Guran a spus că, în 25 de ani de activitate în Poliţia Capitalei, nu a întâlnit niciun caz de răpire de copil, însă s-a confruntat cu numeroase dispariţii în care principalul obstacol a fost că autorităţile nu au reuşit să adune cât mai multe forţe şi să obţină cât mai multe informaţii într-un timp cât mai scurt. El a amintit că mai ales înainte de 1989 soluţionarea unui caz de dispariţie era foarte grea, pentru că fotografiile copiilor nu puteau fi publicate în presă.

Actualul şef al Poliţiei Capitalei, manager de proiect pentru noul mecanism, Viorel Vasile, a prezentat modul în care funcţionează instrumentul, al cărui scop este obţinerea informaţiilor cruciale imediat după producerea evenimentului.

Astfel, după sesizarea autorităţilor, dispecerul informează comanda unităţii de poliţie competente, care, la rândul său, informează Centrul FOCUS pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual.

Totodată, un echipaj de intervenţie se deplasează la locul de unde copilul a fost răpit sau unde a fost văzut ultima oară şi face o cercetare preliminară, după care, în baza informaţiilor obţinute, se demarează cercetarea la faţa locului.

Ulterior, şeful unităţii de poliţie compentente şi procurorul de caz analizează dacă sunt îndeplinite criteriile pentru declanşarea mecanismului şi aprobă sau nu această măsură. Astfel, se va verifica dacă este vorba de un minor (până la 18 ani), dacă a fost răpit în prezenţa unor martori sau a dispărut, dacă din datele de anchetă rezultă că acesta ar fi fost răpit sau dacă din circumstanţele în care a dispărut rezultă că viaţa sau sănătatea îi sunt puse în pericol, iar informaţiile deţinute de organele de anchetă, odată diseminate, pot conduce la identificarea victimei sau a suspectului.

Pe de altă parte, Viorel Vasile a arătat că întrunirea criteriilor nu implică în mod obligatoriu declanşarea mecanismului de alertă dacă difuzarea informaţiilor obţinute poate conduce la crearea unui pericol suplimentar pentru victimă sau compromite cercetările aflate în curs de desfăşurare.

Înainte de declanşarea alertei, organele de anchetă vor solicita acordul părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului pentru mediatizarea cazului, iar procurorul poate decide declanşarea alertei şi fără obţinerea acestui acord, dacă este în interesul copilului şi a desfăşurării anchetei.

Ulterior, informaţiile despre copil şi, eventual, despre răpitor sunt introduse în baza de date a mecanismului şi diseminate la autorităţile competente. De asemenea, se reuneşte o celulă de criză la nivelul Poliţiei Române.

Următorul pas este difuzarea mesajului de alertă la partenerii proiectului şi transmiterea alertei la un interval de 15-30 de minute, în decurs de trei-opt ore, pentru ca publicul să ajungă să cunoască cazul. Alerta va înceta la soluţionarea cazului, acest lucru fiind, de asemenea, mediatizat.

În cadrul evenimentului de vineri a avut loc şi o simulare prin videoconferinţă, în cadrul căreia şeful IPJ Prahova a sesizat şi declanşat alerta pentru un copil de 12 ani răpit din faţa unei şcoli. Ulterior, alerta a fost trimisă la toate autorităţile competente, inclusiv prin Centrul Operaţional al IGPR, precum şi la partenerii proiectului.

În ceea ce priveşte statisticile existente, în ultimii cinci ani au fost semnalaţi aproape 14.000 de minori dispăruţi, din care aproximativ 99 la sută au fost găsiţi. Potrivit rezultatelor anchetelor, 96-97 la sută din aceştia au plecat voluntar de acasă sau de la centre de plasament.

La începutul acestui an erau 347 de minori dispăruţi în ţară, căutaţi de autorităţi din anii anteriori, 76 dintre ei având sub 10 ani. La sfârşitul lunii aprilie mai erau 310 copii dispăruţi, 73 având sub 10 ani.

Proiectul CALLERT (Child Call Alert), este un proiect co-finanţat de Comisia Europeană în anul 2009, România alăturându-se altor state care au deja acest mecanism funcţional la nivel naţional, cum ar fi Marea Britanie, Germania, Olanda, Franţa, Grecia.

Valoarea totală a proiectului este de aproape 300.000 de euro, dintre care 236.000 de euro reprezintă finanţare de la Comisia Europeană.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici