MEDIAFAX SA sesizează Procurorul General cu privire la infracţiuni comise de semnatarii si aplicanţii Protocolului PICCJ – SRI

MEDIAFAX SA a transmis Procurorului General sesizarea în legătură cu posibile infracţiuni comise prin semnarea şi punerea în aplicare a Protocolului SRI- Parchetul ÎCCJ, cu următoarele suspiciuni: uzurparea funcţiei, abuz în serviciu, compromiterea intereselor justiţiei, delapidare, deturnare de fonduri.

21625 afişări

Imaginea articolului MEDIAFAX SA sesizează Procurorul General cu privire la infracţiuni comise de semnatarii si aplicanţii Protocolului PICCJ – SRI

MEDIAFAX SA sesizează Procurorul General cu privire la infracţiuni comise de semnatarii si aplicanţii Protocolului PICCJ – SRI

Documentul îi cere totodată lui Augustin Lazar să dispună desecretizarea şi cercetarea celorlalte protocoale semnate de către Serviciul Român de Informaţii cu alte instituţii şi aducerea lor la cunoştinţa publicului.

Sesizarea MEDIAFAX SA urmează să fie transmisă Consiliului Superior al Magistraturii, Ministrului Justiţiei, Avocatului Poporului, Preşedinţiei, Preşedintelui Camerei Deputatilor, Preşedintelui Senatului, Comisiilor judice ale Senatului si Camerei Deputatilor, Comisiilor de abuzuri a Senatului şi Camerei Deputaţilor, Comisiilor parlamentare de control al SRI.

VEZI AICI TEXTUL INTEGRAL AL SESIZARII

În sinteză:

Procurorul General este sesizat în vederea atragerii răspunderii penale asupra tuturor persoanelor semnatare şi aplicante ale Protocolului pentru comiterea posibilelor infracţiuni de:

Abuz în serviciu - Prin încheierea Protocolului de cooperare, semnatarii acestuia şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu permiţând încălcarea unor dispoziţii legale prin constituirea echipelor operative comune, invalidând astfel probele administrate în dosarele penale.

Compromiterea intereselor justiţiei - Prin punerea în aplicare a Protocolului, atât semnatarii cât şi aplicanţii (procurori) au permis accesul neautorizat al ofiţerilor SRI la probele din dosare penale aflate în anchetă.

Uzurparea funcţiei - În temeiul Protocolului ofiţerii SRI , cu permisiunea procurorilor, au efectuat acte de administrare a probatoriilor care nu intrau în atribuţiile lor de serviciu.

Delapidare şi deturnare de fonduri - Punerea în aplicare a Protocolului a presupus cheltuirea unor bani publici care au avut o altă destinaţie, fiind iniţial alocaţi instituţiilor semnatare şi aplicante ale Protocolului pentru activităţile specifice prevăzute de lege.

 

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, protocolul din 2009 încheiat între SRI şi Parchetul General, în baza căruia Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.

Protocolul dintre Parchetul General şi SRI a fost semnat în 4 februarie 2009 de Tiberiu Niţu (prim-adjunct al Procurorului general) şi Florian Coldea (prim adjunct al directorului SRI) şi aprobat de Laura Codruţa Kovesi (procuror general la acea dată) şi George Maior (director SRI la data încheierii protocolului).

Printre obiectivele cooperării se află "constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art.2". Articolul 2 prevede ca părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cooperează, potrivit competentelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii.

Protocolul mai prevede că SRI acordă, cu titlu gratuit, "asistenţă în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate detinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în tară a corespondenţei oficiale".

Documentul consfinţeşte, de asemenea, elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare, de strategii, actiuni şi programe comune, dar şi acordarea de către experţii SRI a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor care fac urmărirea penală, pentru aplicarea prevederilor art. 91 şi art.98 din Codul de procedură penal.

TEXTUL integral al sesizării MEDIAFAX SA:

Catre: PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In Atentia: PROCURORULUI GENERAL, AUGUSTIN LAZAR
Data: 02.04.2018


DOMNULE PROCUROR GENERAL

Subscrisa Mediafax SA, prin administrator special Adrian Sarbu, va rugam sa intreprindeti toate demersurile necesare pentru a da eficienta dispozitiilor art. 291 C.pr.pen., respectiv:
• sa dispuneti sesizarea de indata a organelor de urmarire penala cu privire la infractiunile despre a caror posibila savarsire va informam,
ca urmare a publicarii de catre Serviciul Roman de Informatii a PROTOCOLULUI DE COOPERARE nr. 00750 / 003064 din 04.02.2009 („Protocolul”), incheiat intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii, pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale.
In acelasi sens, va rugam sa intreprindeti toate demersurile necesare pentru a verifica daca au fost semnate si alte protocoale asemanatoare, intre Serviciul Roman de Informatii si organele judiciare (organe de cercetare penala, procurori, judecatori, instante de judecata) sau intre Serviciul Roman de Informatii si Ministerul Finantelor Publice / Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in Articolul 17 alineat (3) din Protocol existand referiri la „protocoale incheiate cu alte institutii”.
In conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, a tratatelor internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte, a legilor interne care privesc procesul penal si organele judiciare, dar si a celor care privesc organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, apreciem ca se impune ca Serviciul Roman de Informatii sa faca publice:
- toate solicitarile scrise venite din partea „parchetelor” sau transmise catre „parchete” (cel putin a celor care privesc cetatenii romani), incepand cu 04 februarie 2009 si pana in prezent; potrivit Articolului 19 din Protocol, „activitatile prevazute in prezentul protocol se realizeaza numai la solicitarea scrisa a partilor. Pentru Serviciu, transmiterea solicitarii se face de catre sefii unitatilor centrale si teritoriale, cu aprobarea conducerii Serviciului. Pentru Parchet, solicitarea scrisa se transmite sub semnatura conducatorului structurii/unitatii de Parchet (centrala sau teritoriala)”.
- planurile comune, aprobate de conducerile celor doua institutii, pe baza carora s-a realizat cooperarea efectiva „in cauzele complexe”, potrivit Articolului 22 din Protocolul de cooperare; in acelasi sens, sunt de mentionat si prevederile Articolului 25: „Planul comun de actiune prevazut la art. 3 lit. g) si art. 22 se intocmeste pe baza analizei situatiei operative si a solutiei tehnice si va cuprinde masurile si responsabilitatile concrete pentru desfasurarea activitatilor”.

CONSIDERENTE

I. PROTOCOLUL DE COOPERARE nr. 003064/2009 (00750/2009)
1. In fapt, la data de 30.03.2018, pe site-ul „www.sri.ro” a fost publicat Protocolul de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale, incheiat la data de 04 februarie 2009.
2. Cu aceasta ocazie, dorim sa precizam ca, potrivit art. 70 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine, indeplineste atributiile prevazute de lege, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul Ministerului Public.
3. Asadar, acest Protocol a fost incheiat intre Serviciul Roman de Informatii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si toate parchetele din subordine. De fapt, este cunoscut ca procurorii isi desfasoara activitatea potrivit controlului ierarhic, acest principiu fiind stabilit chiar de Constitutia Romaniei, prin art. 132 alin. (1). Practic, Protocolul a fost incheiat intre Serviciul Roman de Informatii si toate parchetele din Romania, fiind elocvente in acest sens dispozitiile Articolului 19 din Protocol, care fac referire la „structuri / unitatii de Parchet (centrala sau teritoriala)”.
Aceasta teza este confirmata chiar de Protocolul de cooperare, in cuprinsul caruia (pag. 3/18) se arata urmatoarele:
„Avand in vedere atributiile si competentele ce-i revin potrivit legii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – in calitate de coordonator al activitatii Directiei Nationale Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, sectiilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si parchetelor din subordine si Serviciului Roman de Informatii, in calitate de organ de stat specializat in materia culegerii informatiilor necesare cunoasterii, prevenirii si contracararii amenintarilor la adresa securitatii nationale a Romaniei (...)”.
4. Prin acest Protocol (Articolul 2), s-a decis ca domeniul cooperarii priveste atat prevenirea si combaterea infractiunilor impotriva securitatii nationale, a actelor de terorism, a infractiunilor ce au corespondent in amenintarile la adresa securitatii nationale, cat si „alte infractiuni grave, potrivit legii” (dar fara a fi definit, in mod precis, care sunt aceste infractiuni grave).
Mergand la definitia „infractiunii grave”, oferita de Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, se poate intelege ca Serviciul Roman de Informatii, organ de stat specializat in materia culegerii informatiilor necesare cunoasterii, prevenirii si contracararii amenintarilor la adresa securitatii nationale a Romaniei, in baza Protocolului de cooperare (Articolul 2), a dobandit competente de „valorificare a informatiilor” si in ceea ce priveste infractiuni care fac parte din una dintre urmatoarele categorii: infractiuni contra patrimoniului, care au produs consecinte deosebit de grave; falsificare de monede sau de alte valori; divulgarea secretului economic, concurenta neloiala, nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau export, deturnarea de fonduri, nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri; infractiuni privind jocurile de noroc; spalarea banilor; infractiuni de coruptie, infractiunile asimilate acestora, precum si infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie; bancruta frauduloasa etc. sau orice alta infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii, al carei minim special este de cel putin 5 ani.
5. Potrivit Articolul 3 din Protocol s-au stabilit ca obiective ale cooperarii urmatoarele:
• valorificarea eficienta a capacitatilor specifice detinute de cele doua institutii in scopul cunoasterii, prevenirii si contracararii vulnerabilitatilor si a factorilor de risc externi si interni la adresa securitatii nationale, care pot genera sau favoriza savarsirea infractiunilor prevazute la Articolul 2;
• punerea la dispozitie a informatiilor relavante si utile pentru indeplinirea atributiilor specifice partilor, precum si asigurarea protectiei acestora;
• efectuarea cu celeritate a demersurilor prevazute de lege, pentru solicitarea si obtinerea, de catre Serviciu, a mandatului pentru autorizarea masurilor privind desfasurarea unor activitati in scopul culegerii de informatii;
• asigurarea indeplinirii atributiilor ce revin Parchetului in vederea punerii in aplicare a actelor de autorizare emise potrivit prevederilor art. 911 – art. 915 si art. 98 din Codul de procedura penala (supravegherea tehnica / interceptarile si inregistrarile audio si/sau video);
• corelarea activitatilor de identificare, obtinere, valorificare, conservare si prelucrare analitica a informatiilor referitoare la infractiunile prevazute la Articolul 2;
• constituirea de echipe operative comune care sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale partilor, in vederea documentarii faptelor prevazute la Articolul 2;
• elborarea si derularea de catre parti (mai precis, de catre Serviciul Roman de Informatii si parchetele din Romania), in domeniile complementare, de strategii, actiuni si programe, comune;
• acordarea de catre expertii Serviciului, in conditiile legii, a asistentei tehnice de specialitate procurorilor care efectueaza urmarirea penala, pentru aplicarea prevederilor art. 911 – art. 915 si art. 98 din Codul de procedura penala (supravegherea tehnica / interceptarile si inregistrarile audio si/sau video);
• acordarea de catre Serviciu, in conditiile legii si ale prezentului Protocol, a asistentei tehnice de specialitate procurorilor in cauzele prevazute la Articolul 2, in care administrarea mijloacelor de proba impune cunostinte ori dotari tehnice specifice sau in cauzele in care se asculta persoane cu identitate protejata;
• crearea unor mecanisme informatice care sa asigure comunicare operativa, in situatii deosebite, a datelor si informatiilor necesare indeplinirii atributiilor fiecarei parti;
• participarea la programe comune de formare, specializare, pregatire sau perfectionare profesionala.
6. In ceea ce priveste responsabilitatile si competentele „parchetului” (mai precis, ale parchetelor din Romania), este de mentionat Articolul 6 din Protocolul, conform caruia parchetul are obligatia de „a comunica, in mod operativ, dar nu mai tarziu de 60 de zile, modul de valorificare a informarilor sau sesizarilor primite de la Serviciu, referitoare la infractiunile prevazute la Articolul 2, cu exceptia cazurilor in care, inainte de implinirea termenului mentionat, se solicita informatii suplimentare in legatura cu cauza”. De asemenea, o dovada in plus a cooperarii efective in activitatea de cercetare / urmarire penala este conferita de Articolul 11 din Protocolul, potrivit caruia, „in cadrul activitatilor de cooperare, cadrele si mijloacele tehnice ale Serviciului nu pot fi deconspirate”.
7. In ceea ce priveste responsabilitatile si competentele Serviciului Roman de Informatii in cadrul proceselor penale din Romania, sunt de mentionat dispozitiile Articolului 12, conform caruia Serviciul „efectueaza, in conditiile legii, la cererea Parchetului, activitati specifice in vederea obtinerii datelor si informatiilor privind pregatirea sau savarsirea unor infractiuni prevazute la Articolul 2”.
8. In acelasi sens, potrivit Articolului 13 din Protocol, Serviciul „pune la dispozitia Parchetului date, informatii si documente, cu respectarea prevederilor legale referitoare la accesul la informatii clasificate, care pot sprijini documentarea cauzelor aflate in lucru. Aceste informatii trebuie sa cuprinda suficiente elemente de identificare pentru adoptarea unor masuri specifice si pentru a putea fi valorificate in cadrul urmaririi penale”.
9. O dovada in plus a activitatii de cercetare / urmarire penala desfasurata de catre Serviciul Roman de Informatii o regasim in cuprinsul Articolului 14 din Protocol: „Acorda sprijin, prin compartimentele specializate, pentru completarea informatiilor in cauzele complexe dintre cele prevazute de Articolul 2, aflate pe rolul Parchetului, scop in care desfasoara activitati de investigatii si supraveghere operativa”.
10. In ceea ce priveste administrarea probelor / mijloacelor de proba de catre organele de urmarire penala din Romania, in cadrul unor procese penale, sunt de mentionat dispozitiile Articolului 17 din Protocol:
„(1) Acorda sprijin, in conditiile legii, la solicitarea scrisa a Parchetului, pentru clarificarea aspectelor referitoare la infractiunile prevazute in Articolul 2, prin activitati specifice, potrivit competentei, precum si prin efectuarea de expertize sau constatari tehnico – stiintifice.
(2) La solicitarea scrisa a Parchetului, acorda sprijin tehnic, in conditiile prevazute de art.911 – 915 din Codul de Procedura Penala, in vederea constatarii savarsirii infractiunilor prevazute in Articolul 2, in conditiile prevazute de art. 465 din Codul de Procedura Penala, in baza unui plan comun de actiune.
(3) La solicitarea scrisa a Parchetului, pune la dispozitie, in termen de 15 de zile de la data obtinerii, informatiile provenite din bazele de date la care are acces in virtutea protocoalelor incheiate cu alte institutii”.
11. De asemenea, trebuie mentionate si prevederile Articolului 22 din Protocol, conform caruia „in cauze complexe, cooperarea efectiva se realizeaza pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor doua institutii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecarei parti”.
12. Nu in ultimul rand, prevederile Articolului 31 din Protocol (articol cu denumirea marginala „Valorificarea in cadrul urmaririi penale a informatiilor comunicate de serviciu, cu privire la fapte ce constituie infractiuni”) arata ca „pentru valorificarea momentelor operative, in situatii deosebite, schimbul de informatii se poate face si cu privire la alte cauze, dupa obtinerea aprobarii verbale a sefilor celor doua institutii sau a inlocuitorilor legali ai acestora, urmand ca, in termen de 24 de ore, sa fie transmise, spre aprobare, la nivelul celor doua institutii, documentele necesare”.
------------------------

13. Mentionam ca textele redate mai sus, regasite in Protocolul de cooperare incheiat intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii au caracter exemplificativ, analiza Protocolului demonstrand ca exista si alte dispozitii cuprinse de acesta care „confera” Serviciului Roman de Informatii nu doar acces nestingherit la dosarele de urmarire penala instrumentate de parchetele din Romania, ci si competente specifice organelor de urmarire penala, Serviciul fiind implicat direct in activitatile de cercetare / urmarire penala, precum si in activitatile de adminstrare a probelor / mijloacelor de proba.
14. Asa cum se poate observa, persoanele cu functie de conducere care au aprobat acest Protocol sunt dna. Laura Codruta Kovesi, la data respectiva dumneaei fiind Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si dl. George Cristian Maior, la data respectiva dumnealui fiind Directorul Serviciului Roman de Informatii. Persoanele cu functie de conducere care au semnat acest Protocol sunt dl. Nitu Mihail Tiberiu, la data respectiva dumnealui fiind Prim-Adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si dl. Florian Coldea, la data respectiva dumnealui fiind Prim-Adjunct al Directorului Serviciului Roman de Informatii.

II. Dispozitii legale si constitutionale incalcate
15. Conform Legii nr. 14/1992 privind organizarea si Functionarea Serviciului Roman de Informatii, organele Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala (art. 13). Acest articol a fost modificat prin art. IV, punctul 2, din OUG nr. 6/2016 privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal, precizandu-se in mod clar ca „prin exceptie, organele Serviciului Roman de Informatii pot fi desemnate organe de cercetare penala speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedura penala pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, conform prevederilor art. 57 alin. (2), teza finala din Codul de procedura penala”.
16. OUG nr. 6/2016 privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 190 din data de 14 martie 2016. Prin urmare, abia incepand cu data de 18 martie 2016 (a se vedea art. 78 din Constitutia Romaniei), Legea nr. 14/1992 privind organizarea si Functionarea Serviciului Roman de Informatii a permis Serviciului Roman de Informatii sa desfasoare activitati specifice organelor de cercetare penala speciale, insa numai in ceea ce priveste „punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica”. Aceasta „exceptie” demonstreaza urmatoarele:
- orice fel de activitati desfasurate de Serviciul Roman de Informatii in legatura sau in cadrul unor dosare penale instrumentate de parchetele din Romania, inainte de 18 martie 2016, a fost si este ilegala;
- orice fel de activitati desfasurate de Serviciul Roman de Informatii in legatura sau in cadrul unor dosare penale instrumentate de parchetele din Romania, dupa data de 18 martie 2016, cu exceptia punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, a fost si este ilegala.
17. Conform Codului de procedura penala (art. 55), organele de urmarire penala sunt:
a) procurorul;
b) organele de cercetare penala ale politiei judiciare;
c) organele de cercetare penala speciale.
Se observa, asadar, ca ofiterii Serviciului Roman de Informatii nu se regasesc in enumerarea oferita de dispozitiile Codului de procedura penala. Prin exceptie, asa cum precizam mai sus, doar dupa data de 18 martie 2016, ofiterii Serviciului Roman de Informatii au dobandit competenta legala de a desfasura activitati specifice organelor de cercetare penala speciale, insa numai in ceea ce priveste „punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica”.
18. In acest sens, cu titlu de exemplu al incalcarii dispozitiilor procesual penale, redam prevederile Articolului 17 din Protocol, care arata ca ofiterii Serviciului Roman de Informatii „acorda sprijin (...) prin efectuarea de expertize sau constatari tehnico – stiintifice”.
19. Apreciem ca au fost incalcate si prevederile Constitutiei Romaniei, regasite in cuprinsul Articolului 1:
„(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
(2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.
(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.
(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.
(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”
20. In mod evident, Protocolul de cooperare incheiat intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii nu a garantat respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor sau dreptatea, fiind nesocotite Constitutia Romaniei si legile nationale, asa cum am aratat mai sus.
21. De asemenea, prin Deciziile nr. 637/2015 si nr. 244/2016 ale Curtii Constitutionale, s-a retinut ca sunt incalcate dispozitiile Art. 1 alin. (4) din Constitutie, referitoare la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, atunci cand are loc „delegarea unei atributii ce apartine in exclusivitate legiuitorului”.
22. Contrar Constitutiei, prin Protocol au fost atribuite competente Serviciului Roman de Informatii, care exced atat Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, cat si Codurilor de procedura penala (anterior si actual, intrat in vigoare la data de 01 Februarie 2014).
23. Cu referire la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, putem aminti cel putin urmatoarele dispozitii care au fost incalcate prin Protocol:
- Articolul 6 (Dreptul la un proces echitabil);
- Articolul 8 (Dreptul la respectarea vietii private si de familie).
24. In hotararea Klass si altii impotriva Germaniei (1978), Curtea Europeana a afirmat ca „statele membre nu pot lua, in numele combaterii spionajului si terorismului, orice masura pe care o considera adecvata”. Curtea a mai aratat ca principiul legalitatii obliga ca ingerintele provenite din partea autoritatilor publice sa fie supravegheate de catre un judecator, intrucat doar acest magistrat poate oferi garantiile de independenta si impartialitate specifice unei proceduri care sa respecte dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
25. Cu toate ca hotararea Curtii Europene a fost pronuntata in cauza Klass si altii impotriva Germaniei in 1978, prin Protocol au fost conferite Serviciului Roman de Informatii competente in ceea ce priveste supravegherea tehnica a persoanelor, precum si in ceea ce priveste obtinerea, valorificarea, conservarea si prelucrarea analitica a informatiilor referitoare la infractiunile prevazute in Articolul 2 din Protocol.
26. Cu referire la Decizia Curtii Constitutionale nr. 51 din 16 februarie 2016, prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate ridicata si Curtea a constatat ca sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozitiilor art. 142 alin.(1) din Codul de procedura penala este neconstitutionala, trebuie precizat ca aceasta sintagma a fost introdusa in desfasurarea procesului penal din Romania prin actualul Cod de procedura penala, care a intrat in vigoare la 01 Februarie 2014. Codul de procedura penala anterior preciza, in cuprinsul art. 912, urmatoarele: „(1) Procurorul procedeaza personal la interceptarile si inregistrarile prevazute in art. 911 sau poate dispune ca acestea sa fie efectuate de organul de cercetare penala”.
27. Prin urmare, chiar daca s-ar sustine ca, odata cu intrarea in vigoare a actualului Cod de procedura penala (01 Februarie 2014), ofiterii Serviciului Roman de Informatii au desfasurat activitati de supraveghere tehnica in cadrul proceselor penale din Romania in baza sintagmei regasite in art. 142 alin. (1), este de observat ca aceasta prevedere nu exista inainte de 01 Februarie 2014. Iar Protocolul a fost incheiat la data de 04 Februarie 2009.
28. Bineinteles, chiar si dupa intrarea in vigoare a actualului Cod de procedura penala (01 Februarie 2014), chiar si in conditiile existentei acelei sintagme, ofiterii Serviciului Roman de Informatii nu aveau dreptul sa desfasoare activitati de supraveghere tehnica in cadrul proceselor penale din Romania, existand interdictia expresa din Articolul 13 al Legii nr. 14/1992 privind organizarea si Functionarea Serviciului Roman de Informatii. Iar modificarea acestui articol si inserarea exceptiei respective, care a devenit aplicabila doar dupa data de 18 martie 2016, constituie dovada concreta.

III. Infractiunile savarsite
29. Avand in vedere situatia de fapt, precum si cele expuse in paginile de mai sus, apreciem ca pot fi identificate elementele care contureaza savarsirea mai multor infractiuni.
30. In primul rand, se poate observa ca incheierea Protocolul de cooperare reprezinta o fapta a unui functionar public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit in mod defectuos actele si operatiunile specifice. Prin aceasta indeplinire defectuoasa, functionarul a cauzat pagube si vatamari drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si/sau ale persoanelor juridice care au facut obiectul cercetarilor in dosarele penale instrumentate de „echipele operative comune”, in dosarele penale in care ofiterii Serviciului Roman de Informatii au administrat probe / mijloace de proba, respectiv in cele in care ofiterii Serviciului au desfasurat activitati de ancheta / urmarire penala. Astfel, sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de Abuz in serviciu, prevazute de art. 297 C.pen.
31. De asemenea, pot fi observate dispozitiile art. 277 C.pen., care reglementeaza infractiunea de „Compromitere a intereselor justitiei”. Cu privire la aceasta infractiune, Codul penal arata ca dezvaluirea, fara drept, de mijloace de proba sau de inscrisuri oficiale dintr-o cauza penala, inainte de a se dispune o solutie de netrimitere in judecata ori de solutionare definitiva a cauzei, de catre un functionar public care a luat cunostinta de acestea in virtutea functiei, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda. In acest sens, sunt de mentionat Articolele 3 si 6 din Protocolul de cooperare, in baza carora au existat mecanisme prin care s-a asigurat comunicarea operativa a datelor si informatiilor din dosarele de urmarire penala, existand un schimb concret de informatii intre organele de urmarire penala si ofiterii Serviciului Roman de Informatii cu privire la infractiunile prevazute de Articolul 2 din Protocol, dintre care exemplificam: infractiuni contra patrimoniului, care au produs consecinte deosebit de grave; falsificare de monede sau de alte valori; infractiuni privind jocurile de noroc; spalarea banilor; infractiuni de coruptie, infractiunile asimilate acestora, precum si infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie etc.
32. Apoi, existand indicii rezonabile ca, in baza Protocolului de cooperare, anumiti functionari publici, aflati in timpul serviciului, au indeplinit acte (de cercetare / urmarire penala; strangere si adminstrare a probelor / mijloacelor de proba) ce nu intrau in atributiile lor de serviciu, consideram ca pot fi intrunite si elementele constitutive ale infractiunii de „Uzurpare a functiei”, prevazuta de art. 300 C.pen. Faptele astfel savarsite in baza Protocolului au cauzat pagube si vatamari drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice sau ale persoanelor juridice care au facut obiectul cercetarilor in dosarele penale instrumentate de „echipele operative comune”, in dosarele penale in care ofiterii Serviciului Roman de Informatii au administrat probe / mijloace de proba, respectiv in cele in care ofiterii Serviciului au desfasurat activitati de ancheta / urmarire penala.
33. Potrivit art. 1 din Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, Serviciul Roman de Informatii este serviciul organizat de stat, specializat in domeniul informatiilor privitoare la siguranta nationala a Romaniei, parte componenta a sistemului national de aparare, activitatea sa fiind organizata si coordonata de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. In acelasi sens, art. 2 arata ca Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa activitati pentru culegerea, verificarea si valorificarea informatiilor necesare cunoasterii, prevenirii si contracararii oricaror actiuni care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei.
34. Or, prin acest Protocol (Articolul 2), s-a decis ca Serviciul Roman de Informatii sa activeze atat in domeniul informatiilor privitoare la siguranta nationala a Romaniei, cat si in domeniul „altor infractiuni grave, potrivit legii”. Iar aceste „infractiunii grave”, potrivit Legii nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, sunt cele fac parte din una dintre urmatoarele categorii: infractiuni contra patrimoniului, care au produs consecinte deosebit de grave; spalarea banilor; infractiuni de coruptie, infractiunile asimilate acestora, precum si infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie; bancruta frauduloasa etc. sau orice alta infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii, al carei minim special este de cel putin 5 ani. Prin urmare, Protocolul de cooperare a condus in mod evident la situatia in care ofiterii Serviciului Roman de Informatii si resursele acestui serviciu sa nu fie directionate catre domeniul de activitate reglementat prin Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, ci catre obtinerea de date si informatii in dosarele de urmarire penala ale parchetelor sau chiar catre activitati specifice organelor de urmarire penala (cercetare penala, administrarea unor probe / mijloace de proba etc.).
35. Potrivit art. 40 din Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, Serviciul Roman de Informatii elaboreaza si fundamenteaza proiectul de buget al Serviciului Roman de Informatii. Totodata este de precizat ca, pentru indeplinirea atributiilor stabilite prin lege, serviciul Roman de Informatii este condus de catre Consiliul director, organ deliberativ, compus din Directorul Serviciului Roman de Informatii, Primul-adjunct al directorului, sefii unor unitati centrale si teritoriale. Subliniem faptul ca atat Directorul Serviciului Roman de Informatii de la momentul 2009, cat si Primul-adjunct al directorului, au aprobat si semnat personal Protocolul, in baza caruia ofiterii Serviciului Roman de Informatii si resursele acestui serviciu au fost directionate catre desfasurarea anchetelor penale si a administrarii probelor in cadrul unor dosare care aveau ca obiect cercetarea „oricarei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii, al carei minim special este de cel putin 5 ani”.
36. Asadar, consideram ca trebuie analizat daca semnarea Protocolului si punerea in aplicare a acestuia, ca urmare a aprobarii Directorul Serviciului Roman de Informatii de la momentul 2009, constituie fapte de folosire de catre un functionar public, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza, astfel cum arata dispozitiile art. 295 C.pen. (Delapidarea).
37. In egala masura, aceasta verificare poate viza si faptele persoanelor reprezentante ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justiei, care au semnat si pus in aplicare respectivul Protocol, incepand cu momentul 2009. Potrivit art. 70 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine si gestioneaza bugetul Ministerului Public. Tot art. 70 arata ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un Prim-adjunct si un Adjunct. Astfel cum se poate observa, Protocolul a fost semnat atat de Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (de la momentul 2009), cat si de Prim-adjunct. Asadar, in raport de dispozitiile art. 295 C.pen. (Delapidare), consideram ca se impune a fi analizat daca, in baza Protocolului, resursele umane si materiale ale parchetelor din Romania au fost folosite in cadrul unor activitati care exced cadrul stabilit de procesul penal.
38. Faptele descrise mai sus pot intruni si elementele constitutive ale infractiunii de „Deturnare de fonduri” (art. 307 C.pen.), care arata ca schimbarea destinatiei fondurilor banesti ori a resurselor materiale alocate unei autoritati publice sau institutii publice, fara respectarea prevederilor legale (adica spre alte obiective decat cele stabilite prin Bugetul de Stat), se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani. Este de mentionat ca, pentru realizarea elementului material, norma de incriminare nu mai prevede producerea unei consecinte de natura materiala sau vreo paguba in patrimoniul autoritatii publice sau institutiei publice prin schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau resurselor materiale alocate acestora.
In sustinerea prezentei sesizari, anexam Protocolul.

Cu consideratie,
Mediafax SA, prin administrator special Adrian Sarbu

VEZI AICI PROTOCOLUL SRI-ICCJ

 

 

 

 

 

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
PROTOCOL ,
MEDIAFAX ,
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.