OUG: Arestul la domiciliu în timpul urmăririi penale va fi de 30 de zile, putând fi prelungit până la maxim 180 de zile. În faza de judecată arestul la domiciliu nu depăşeşte 5 ani în total

Guvernul a decis, marţi, prin Ordonanţă de Urgenţă, că măsura arestului la domiciliu în timpul urmăririi penale poate fi luată pentru cel mult 30 de zile şi prelungită tot cu cel mult 30 de zile, dar durata maximă a măsurii nu poate depăşi 180 de zile. În faza de judecată arestul la domiciliu se dispune pe câte 30 zile, dar nu depăşeşte 5 ani în total.

6516 afişări
Imaginea articolului OUG: Arestul la domiciliu în timpul urmăririi penale va fi de 30 de zile, putând fi prelungit până la maxim 180 de zile. În faza de judecată arestul la domiciliu nu depăşeşte 5 ani în total

OUG: Arestul la domiciliu în timpul urmăririi penale va fi de 30 de zile, putând fi prelungit până la maxim 180 de zile (Imagine: Shutterstock)

Prin Ordonanţa de Urgenţă au fost modificate prevederile referitoare la durata arestului la domiciliu incluse în Codul de procedură penală. Legislaţia a fost pusă astfel în acord cu decizia Curţii Constituţionale din 7 mai, referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 222, privind durata arestului la domiciliu, din Codul de procedură penală.

Actul normativ adoptat de Guvern creează cadrul normativ necesar aplicării arestului la domiciliu în faza de cameră preliminară sau în cursul judecăţii în primă instanţă, în limite şi coordonate constituţionale. Prin modificările decise marţi a fost reglementată durata maximă de dispunere a măsurii arestului la domiciliu, cu posibilitatea prelungirii acesteia pentru durate care, de asemenea, au maximum prevăzut în mod expres, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

Astfel, în cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi stabilit pentru o durată de cel mult 30 de zile şi prelungit numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau dacă au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile. Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.

Prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. Judecătorul de drepturi şi libertăţi este sesizat în vederea prelungirii măsurii de către procuror, prin propunere motivată, însoţită de dosarul cauzei, cu cel puţin cinci zile înainte de expirarea duratei acesteia, potrivit modificărilor aprobate de Guvern.

Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.

"Modificarea legislativă este necesară în regim de urgenţă şi cu precădere întrucât, în lipsa acesteia, nu poate funcţiona instituţia arestului la domiciliu pentru faza de cameră preliminară sau în cursul judecăţii în primă instanţă. O intervenţie legislativă rapidă, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului a fost solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de către Consiliul Superior al Magistraturii", a mai arătat Guvernul.

Măsura arestului la domiciliu în faza de judecată se va dispune pe o durată de maximum 30 de zile, arestul putând fi dispus din nou, dar astfel încât durată totală a arestului la domiciliu să fie jumătate din maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunile judecate, dar nu mai mult de 5 ani.

În faza de judecată arestul la domiciliu se dispune pe câte 30 zile, dar nu depăşeşte 5 ani în total

Măsura arestului la domiciliu în faza de judecată se va dispune pe o durată de maximum 30 de zile, arestul putând fi dispus din nou, dar astfel încât durată totală a arestului la domiciliu să fie jumătate din maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunile judecate, dar nu mai mult de 5 ani.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că ordonanţa stabileşte şi măsura arestului la domiciu pentru faza de judecată tot la 30 de zile, iar durata maximă a arestului va fi de jumătate din maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunile pentru care cineva a fost trimis în judecată, dar nu mai mult de 5 ani.

Înaintea deciziei Guvernului, surse oficiale au declarat, pentru MEDIAFAX, că Executivul vrea să limiteze, prin ordonanţă de urgenţă, durata arestului la domiciliu la 30 de zile în faza de urmărire penală şi la cel mult 60 de zile în procedură de cameră preliminară şi în cursul judecăţii.

Sursele citate precizau că prin proiectul de Ordonanţă de urgenţă va fi modificată Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală, în consultare cu Consiliul Superior al Magistraturii.

"Este prevăzută o perioadă de 30 de zile, dar trebuie făcută distincţia între luarea măsurii, care se dispune pentru 30 de zile, şi menţinerea măsurii în faza de judecată, care se verifică în termen de maximum 60 de zile", au arătat sursele citate.

În 12 iunie, în Monitorul Oficial a fost publicată decizia Curţii Constituţionale din 7 mai, prin care s-a admis excepţia de necostituţionalitate a dispoziţiilor articolului 222 din Codul de procedură penală.

Astfel, Curtea a constatat că "normele procesual penale ale art. 222 cu denumirea marginală «Durata arestului la domiciliu», prin faptul că nu reglementează nici termenele pentru care poate fi dispusă şi nici durata maximă a acestei măsuri în procedura de camera preliminară şi de judecată în primă instanţă, sunt neconstituţionale, de vreme ce organele judiciare pot dispune măsura arestului la domiciliu pentru perioade nelimitate de timp, pe cale de consecinţă, fiind restrâns, în mod nelimitat temporal, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor fundamentale vizate de conţinutul acestei măsuri".

Pentru aceste considerente, Curtea a constatat că "o asemenea restrângere este neconstituţională, întrucât încalcă principiul proporţionalităţii, afectând substanţa drepturilor fundamentale vizate, nerezumându-se la restrângerea exerciţiului acestora".

În reglementarea actuală, articolul 222 alineatul 1 din Codul de procedură penală prevede că durata maximă a arestului la domiciliu în cursul urmăririi penale este de 30 de zile.

Curtea Constituţională a constatat că legiuitorul a omis să reglementeze un termen şi o durată maximă a măsurii preventive a arestului la domiciliu pentru ipotezele când aceasta a fost dispusă în procedura de camera preliminară sau în cursul judecăţii în primă instanţă.

În motivarea deciziei, CC a arătat că arestul la domiciliu reprezintă o măsură intruzivă ce poate afecta drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv libera circulaţie, viaţa intimă, familială şi privată, dreptul la învăţătură şi munca şi protecţia socială a muncii.

"Ingerinţa analizată nu este însă proporţională cu cauza care a determinat-o, aşa încât Curtea reţine că dispunerea măsurii arestului la domiciliu, în procedura de cameră preliminară şi a judecăţii în primă instanţă, fără a se reglementa cu privire la termenele pentru care poate fi dispusă şi durata maximă a acesteia, nu asigură un just echilibru între interesul public şi cel individual, întrucât această măsură poate fi dispusă pentru o perioadă nelimitată de timp", conform motivării CC.

Potrivit textului de lege analizat de judecătorii constituţionali, "(1) În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durată de cel mult 30 de zile", "(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit, în cursul urmăririi penale, numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile".

Acelaşi articol stipulează că "(3) În cazul prevăzut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală".

Niciunul dintre alineatele acestui articol nu stabileşte însă perioada maximă de impunere a arestului la domiciliu în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă.

Conform Codului de procedură penală, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.

Plenul Senatului a votat luni proiectul care prevede modificările în cazul acestui articol, stabilind ca, în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, măsura arestului la domiciliu să poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 30 de zile, iar durata maximă a arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, să fie de 180 de zile.

De asemenea, proiectul mai prevede că în tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri.

În Senat au fost 118 voturi "pentru", două voturi "împotrivă" şi o abţinere.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici