Peste 50% dintre români cred că averile sunt făcute în ţară prin relaţii sau încălcarea legii

Concluziile rezultă din cea de-a treia ediţie a studiului sociologic intitulat "Barometrul politicilor publice", realizat de institutul Totem Communication pentru Agenţia de Strategii Guvernamentale, în perioada noiembrie-decembrie 2007.

Studiul a fost realizat pe baza ununui sondaj la nivelul a 1.620 persoane, cu o eroare tolerată de ± 2,43 % la un nivel de încredere de 95%.

Mai mult de un sfert dintre respondenţi cred că marile unităţi industriale ar trebui să fie în proprietatea statului (29,2%) şi 17,2% cred că acestea ar trebui să aparţină unor întreprinzători români, în timp ce doar aproximativ 1 din 10 respondenţi consideră că unităţile ar trebuie trecute în proprietatea unor mari companii internaţionale (8,6%).

Per total, aproape 9 persoane din 10 cred că statul ar trebui să asigure locuri de muncă (89,2%). Mai mult de jumătate dintre respondenţi cred că statul ar trebui să înfiinţeze întreprinderi de stat (56,6%), iar 29,6% că statul ar trebui să sprijine dezvoltarea sectorului privat.

Jumătate dintre persoanele întrebate (48,6%) cred că majoritatea celor care au făcut avere în România au obţinut-o prin încălcarea legii şi 21,5% consideră că banii au fost obţinuţi prin intermediul relaţiilor.O persoană din 10 apreciază că averea a reprezentat rezultatul norocului (11,1%) sau muncii şi meritului personal (9,6%).

Un număr reprezentând 39% dintre persoanele intervievate cred de altfel că în România reuşesc cel mai bine oamenii cu multe relaţii şi pile, cei nesimţiţi şi cu tupeu (29,9%) şi persoanele cu multă carte (31,8%). Pe de altă parte, jumătate dintre respondenţi (49,9%) cred că în Uniunea Europeană reuşesc oamenii cu multă carte, dar şi oamenii care muncesc (30,1%).

Peste 40% dintre respondenţi (43,8%) cred că pentru a fi o persoană de succes trebuie să ai în primul rând bani.

În privinţa fondurilor private de pensii, aproape jumătate dintre persoanele întrebate (46,7%) consideră că banii ar trebui investiţi în aşa fel încât profiturile să fie mai mici, dar sigure, precum titluri şi obligaţiuni de stat. Doar 6,2% dintre persoane consideră că ar trebui investiţi aşa încât profiturile să fie mai mari, având şi riscuri mai mari.

Jumătate dintre persoanele intervievate (43,8%) declară că au plătit impozite pe venituri din salarii în ultimul an. 4,5% au plătit impozite pe venituri nesalariale – profit, dividende, drepturi de autor, vânzare produse agricole -, iar trei sferturi (76,9%) dintre respondenţi au plătit în ultimul an impozite pe proprietate/case, tereuri, automobile.

Mai mult de trei sferturi dintre respondenţi (77,7%) ar prefera, pentru prima alegere, ca autorităţile să cheltuiască banii plătiţi ca impozite pentru săraci (36,5%), persoane cu dizabilităţi (18,7%), copii din familii sărace (11,3%) şi persoane vârstnice (11,2%).

În măsură relativ egală, persoanele intervievate consideră că medicamentele (84,7%) şi energia utilizată în gospodărie (81%) ar trebui subvenţionate de stat. De asemenea, rechizitele şcolare (71,3) şi produsele pentru nou născuţi (69%) ar trebui subvenţionate de stat.

Pentru a-şi creşte nivelul de trai, doar 6,2% dintre cei intervievaţi ar încerca în următorii cinci ani să înceapă o afacere, în timp ce 6,2% ar dori să îşi continue studiile ori să obţină o calificare suplimentară. Doar 7,2% ar dori să plece în străinătate, comparativ cu 18,2% dintre persoanele care ar încerca să găsească un loc de muncă mai bine plătit în ţară, iar 22,6% nu plănuiesc să facă nimic pentru a-şi creşte nivelul de trai.

Mai mult de o treime dintre respondenţi cred că angajaţii din educaţie (33,8%) şi cei din sănătate(33,0%) ar trebui să câştige mai mult. Administraţia publică (5,4%), armata (5,3%) şi justiţia (5,0%) au fost menţionate ca domenii în care angajaţii ar trebui să câştige mai mult. Aproape 9 persoane din zece (88%) consideră că este corect ca femeile să se pensioneze mai devreme decât bărbaţii.

Lipsa locurilor de muncă este considerată cea mai importantă problemă a tinerilor de 40,9% dintre respondenţi, urmată de lipsa unei locuinţe (21,9%). Alte probleme considerate cele mai importante sunt educaţia deficitară din şcoală (18,4%) şi lipsa educaţiei adecvate în cadrul familiei (9,8%). Aproape două treimi dintre persoanele chestionate (60,8%) cred că în şcoli sunt favorizaţi copiii persoanelor cu bani, şi aproximativ o treime (34,7%) că sunt favorizaţi copiii persoanelor influente.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (56%) cred că meditaţiile sunt în mare sau foarte mare măsură necesare în educaţia copilului.

În ceea ce priveşte contractarea de împrumuturi pentru cumpărarea sau construcţia unei locuinţe, mai puţin de două persoane dintr-o sută de respondenţi (1,4%) au declarat că au în prezent un astfel de credit, iar trei sferturi dintre respondenţi (76,2%) nu sunt interesaţi să contracteze un credit în următorul an.