Peter Brookes, analist în securitate: Iranul şi Coreea de Nord îşi testează armele în Ucraina, prin intermediul Rusiei

  • Peter Brookes, fost ofiţer CIA şi fost asistent adjunct al secretarului apărării pentru Asia şi Pacific, în timpul Administraţiei Bush, a vorbit, în cadrul interviurilor MAS Talks, despre războiul din Ucraina, alegerile prezidenţiale din Rusia, dinamica de securitate din Orientul Mijlociu şi ce s-ar întâmpla dacă Iranul ar deveni o putere nucleară.
  • Potrivit analistului în securitate, dacă Rusia ar câştiga războiul din Ucraina, „apetitul” pentru alte conflicte îi va creşte.
  • De asemenea, Brookes este de părere că Iranul şi Coreea de Nord ajută Rusia cu echipamente militare pentru că vor să primească feedback despre utilizarea acestora pe câmpurile de luptă.
  • Interviu preluat de pe Monitorul Apărării şi Securităţii.
5717 afișări
Imaginea articolului Peter Brookes, analist în securitate: Iranul şi Coreea de Nord îşi testează armele în Ucraina, prin intermediul Rusiei

Peter Brookes, analist în securitate: Iranul şi Coreea de Nord îşi testează armele în Ucraina, prin intermediul Rusiei

Redăm mai jos interviul integral preluat de pe Monitorul Apărării şi Securităţii.
 

MAS: Care sunt principalele provocări de securitate în 2024, din perspectiva dumneavoastră? Asistăm la o schimbare a ordinii globale, aşa cum spun unii?

Peter Brookes: Cred că, anul acesta, vor fi patru provocări mari, posibil şi o a cincea, dar, bineînţeles, sunt şi multe altele pe care nu le poţi prezice. Ce văd eu acum, la nivel internaţional, este că va continua războiul ruso-ucrainean. Sunt preocupări legate şi de Strâmtoarea Taiwan şi China. Sunt îngrijorat şi din cauza Coreei de Nord – au fost multe acţiuni beligerante acolo. Sunt, bineînţeles, îngrijorat şi din cauza Iranului şi cum afectează Orientul Mijlociu. Sunt mai îngrijorat, însă, de apariţia grupurilor militante şi a organizaţiilor violente extremiste – am văzut ce a făcut Hamas în Israel, anul trecut, am văzut ce s-a întâmplat chiar săptămâna trecută, în Iordania, când grupurile militante din Irak, susţinute de Iran, au atacat forţele americane din Iordania. Sunt îngrijorat, astfel, de apariţia acestor grupuri, de reapariţia ISIS, de Afganistan şi lucrurile care ne preocupau şi în trecut.

MAS: Când vine vorba despre o posibilă schimbare a ordinii globale... ce credeţi despre asta?

Peter Brookes: Lumea e foarte dinamică. Suntem surprinşi des de diverse evenimente. În cel de-Al Doilea Război Mondial, am avut Pearl Harbour, am avut acţiunile germanilor în Europa, în Al Doilea Război Mondial, Războiul Coreean, Războiul din Vietnam, războaiele din Orientul Mijlociu, 9/11. Lumea este foarte dinamică. Avem un scriitor american faimos, de care poate ai auzit, Mark Twain, iar el are un citat care mie îmi place foarte mult: Istoria nu se repetă, dar câteodată rimează. Aşadar, nu vedem repetarea problemelor, dar vedem lucruri similare cu ceea ce s-a întâmplat în trecut. Este ceva ce ne îngrijorează. Sunt câteva lucruri în lume care ne preocupă, bineînţeles, de exemplu China, care ne preocupă de 25 chiar 30 de ani. De asemenea, Rusia s-a întors. Ideea că Rusia se va alătura grupului occidental de democraţie, după Războiul Rece, nu s-a concretizat. Rusia este o ţară revizionistă acum şi vedem ce face în Ucraina.

Peter Brookes: Avem o lume multipolară. Vedem apariţia acestor puteri, care pot provoca multe probleme, cum este, de exemplu, Coreea de Nord. Acolo unde este Coreea de Nord avem şi cele mai mari puteri economice: China, Japonia, Taiwan. Astfel de state (n.r. Coreea de Nord) ar putea provoca multe probleme şi crize care să ne afecteze pe toţi,  pentru că noi suntem atât de interconectaţi acum. Cred că Rusia şi China ar vrea să înlocuiască SUA. Cred că China are posibilitatea să o facă, Rusia nu, dar oricum vrea să diminueze puterea SUA prin colaborarea cu China. China poate fi atractivă pentru oameni, poate din punct de vedere economic, poate ar fi atractivă pentru ţările care vor să fie autoritare şi bogate, dar nu cred că este la fel de atractivă precum sunt SUA sau puterile occidentale. Nu aş spune că s-a schimbat total ordinea globală, dar şi-a mutat puţin direcţia. Gândeşte-te puţin ce s-ar întâmpla dacă Iranul ar deveni o putere nucleară. Ar fi o schimbare semnificativă? Da, mai ales gândindu-ne la lucrurile în care este implicat Iranul în regiune. Astfel de lucruri s-ar putea întâmpla anul acesta. Dar nu aş spune că ordinea s-a schimbat semnificativ. Avem aceleaşi puteri masive, precum SUA, Europa, Rusia, China, India, o ţară pe care nu am menţionat-o, Sudul Global, mai precis Brazilia, Africa de Sud, unele ţări din BRICS. Nu s-a schimbat ordinea fundamental, dar sunt unele puteri, în special China şi unele ţări din BRICS, care ar vrea să o schimbe.

MAS: Spuneaţi că Rusia nu are puterea de a lua locul SUA. Credeţi că a pierdut-o după războiul din Ucraina sau nu a avut-o deloc?

Peter Brookes: Rusia nu a fost niciodată o putere economică masivă. Poate a fost o putere militară, politică, dar niciodată nu a reuşit să fie o putere economică, în afară de puterea pe care o are în materie de exporturi de energie. Când vine vorba despre industrie, Rusia se bazează foarte mult pe exportul de energie, pe vânzări de echipamente militare, exporturi în materie de elemente nucleare, însă nu a fost o putere economică aşa cum a fost China. Rusia este o putere militară, asta este clar, însă poate că nu aşa de mare cum au crezut unii, înainte de războiul din Ucraina. Este şi o putere politică, are un loc în Consiliul de Securitate al ONU, are drept de veto acolo, este membră a unor organizaţii internaţionale puternice, are o populaţie mare – în ciuda provocărilor demografice. Nu cred că acum Rusia are capacitatea de a înlocui SUA ca putere globală. China o are, dar, aşa cum am spus, nu ştiu dacă oamenii ar fi atraşi de cum funcţionează China din punctul de vedere al afacerilor, diplomaţiei, aşa cum sunt atraşi de SUA. Nu cred că China are aceeaşi putere de atracţie cum au avut SUA şi Occidentul după cel de-Al Doilea Război Mondial.

MAS: Când vine vorba despre Ucraina. Ce credeţi că aduce 2024 pentru această ţară din punct de vedere militare sau de securitate?

Peter Brookes: Un alt citat care îmi place foarte mult este al fizicianului Niels Bohr: Previziunile sunt dificile, mai ales dacă sunt legate de viitor. Aşadar, este greu de spus. Cred că vor fi provocări pentru Ucraina privind menţinerea sprijinului occidental, iar ruşii se vor bucura din acest motiv. Ucraina are nevoie de sprijinul Occidentului, iar eu, personal, cred că acesta trebuie să continue. Negocierile nu sunt posibile acum, cred. Din păcate, vom vedea multă tragedie şi nefericire în acest an. Putin este hotărât să obţină ceea ce îşi doreşte în Ucraina, atât din motive de legitimitate, pentru că vrea să fie inclus în categoria marilor lideri ruşi şi sovietici, cât şi din naţionalism. Însă această dorinţă afectează şi Rusia, din punct de vedere economic, umanitar, militar. Sunt multe lucruri care sunt dureroase pentru ruşi, dar lui Putin nu-i pasă de acest lucruri. Eu cred că va deveni un război defensiv de uzură, anul acesta. Rusia a obţinut multe lucruri din câte şi-a propus. A vrut într-adevăr Kievul, dar a fost oprită. Însă a creat acum un pod între Rusia şi Crimeea, de-a lungul coastei Mării Negre. Deci, cred că Rusia va trece la o postură defensivă acolo, în Donbas şi de-a lungul coastei Mării Negre, pentru a menţine acest lucru. Aşa cum susţin şi mulţi strategişti militari, este nevoie de mai mulţi oameni în ofensivă pentru a face faţă defensivei. Unii spun că este vorba de 6 în ofensivă pentru unul în defensivă, unii spun că este 10/1. După cum am văzut, ofensiva rusească a pus multe probleme defensivei ucrainene. Ucraina ar putea primi mai multă putere aeriană, anul acesta. Oamenii sunt impresionaţi de curajul şi inovaţia lor. Dronele conturează războiul în mod semnificativ. Vor fi livrate mai multe echipamente Ucrainei, trupele lor vor fi instruite. Cred că vor fi multe lupte în defensivă anul acesta. Acum e iarnă, e frig, sunt multe echipamente de mutat, terenul e tare, însă vine primăvara şi va fi mai greu de mutat echipamente. Mi-ar plăcea ca acest război să se încheie şi trupele ruseşti să se întoarcă în Rusia, iar integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei să fie refăcute în toate regiunile, inclusiv în Crimeea, care cred că a fost ocupată ilegal, de asemenea.

MAS: Înainte ca puterea aeriană să ajungă în Ucraina, vedem că se confruntă cu lipsa muniţiei. Am văzut că ieri UE a aprobat ajutorul pentru Kiev, ceea ce este o veste bună, dar încă nu ştim ce se va întâmpla cu ajutorul SUA pentru Ucraina. Dumneavoastră ce credeţi că se va întâmpla?

Peter Brookes: Cred că va fi aprobat. Avem multe evenimente politice în Washington, atât alegeri de Congres, cât şi alegeri prezidenţiale. Avem multe luări de poziţie aici, am lucrat la Capitoliu, deci înţeleg cum se petrec lucrurile. Cred că, în cele din urmă, va fi aprobat ajutorul. Este o presiune mare pentru că, deşi economia SUA pare să îşi revină, avem şi problema Israelului, deci, ajutorul este pentru ambele (n.r. Ucraina şi Israelul), şi, aşa cum spun americanii, avem resurse limitate (eng. The pie is only so big). Aşadar, acestea sunt probleme importante pentru noi, dar sunt şi alte provocări. Ştim că SUA şi-au îndreptat atenţia şi spre Pacific, iar asta nu are nimic de-a face cu Orientul Mijlociu sau cu ce se întâmplă în Ucraina, dar este vorba despre o cu totul altă teorie a războiului. Mai este şi problema cu Coreea de Nord. Sunt provocări, dar susţin ajutorul militar pentru Ucraina şi este bine şi ceea ce a făcut UE, zilele trecute. Cred că dacă Rusia va învinge în Ucraina, îi „va veni pofta mâncând”, după cum spune o vorbă americană, iar asta ar fi o problemă pentru NATO.

MAS: Avem alegeri prezidenţiale în SUA, aşa cum aţi menţionat, dar avem alegeri prezidenţiale şi în Rusia şi, deşi mulţi spun că nu sunt alegeri cu adevărat, pentru că ştim cine va câştiga, credeţi că vor influenţa în vreun fel ce se întâmplă pe câmpul de luptă din Ucraina?

Peter Brookes: Cred că ai dreptate, Putin va fi reales, dar mai cred că sunt mulţi oameni nemulţumiţi de invazia Rusiei în Ucraina. Am auzit multe poveşti despre femeile care sunt nemulţumite de faptul că fiii lor, fraţii şi soţii sunt trimişi să lupte în Ucraina pentru motive pe care nu le înţeleg. Cred că Putin va controla mediul politic pentru aceste alegeri şi cred că vom vedea oameni care vor protesta în timpul campaniei electorale, dar forţele de securitate ruseşti se vor ocupa de ei. Cu cât vor fi mai mulţi oameni care vor protesta, cu atât va afecta Kremlinul mai mult. Cred că până şi guvernele autoritare sunt preocupate de opinia publică. Este vorba despre ceea ce s-a întâmplat şi în Europa de Est când a început să cadă Zidul (n.r. Berlinului), chiar şi în ţara ta. Deci, liderii deţin controlul, dar nu în totalitate. Şi chinezilor le este frică de încă un eveniment precum cel din Piaţa Tiananmen, care aproape a doborât guvernul. Lui Putin nu îi plac revoluţiile. Va încerca să oprească vocile opiniei publice, dar cred că mulţi ruşi vor ieşi în faţă să vorbească sau vor vorbi între ei, însă nu cred că va schimba războiul din Ucraina. Putin este condus de un sistem de tip vechi, moştenit. Războiul din Ucraina distrage atenţia şi de la problemele interne din Rusia, deci oamenii nu se mai gândesc la problemele economice.

MAS: În cel de-al doilea an de război, Rusia a început să fie ajutată, din punctul de vedere al echipamentelor militare, de Iran, Coreea de Nord şi, spun unii, chiar şi China. De ce credeţi că ajută aceste ţări Rusia? Ce se află în spate, pe lângă aceste ajutoare?

Peter Brookes: Nu există un răspuns simplu. Fiecare ţară are propriile interese. Aceste ţări primesc feedback pentru echipamentele pe care le produc. Dacă, de exemplu, Coreea de Nord află dacă rachetele sale nu funcţionează în război – chiar dacă ei le testează mereu, testele sunt realizate într-un mediu controlat?. Deci, ele primesc feedback pentru echipamentele lor. Funcţionează armele nord-coreene în luptă? În condiţii reale de luptă, în timpul iernii, în Europa Centrală? Funcţionează armele iraniene? Pot fi îmbunătăţite? Mai cred şi că ruşii au obţinut multe arme occidentale din câmpul de luptă şi le-a trimis acestor ţări. Ştiu că China ar fi foarte bucuroasă să pună mâna pe ele. Nu ştiu sigur dacă aşa s-a întâmplat, dar aşa cred. Au existat informaţii în presă că s-ar fi întâmplat acest lucru, cel puţin în cazul Iranului. Deci, acesta este un motiv, faptul că vor să-şi testeze armele, că primesc feedback pentru arme.

Peter Brookes: De asemenea, aceste ţări sunt izolate şi caută prieteni. Sigur că Rusia produce şi sisteme militare, în special sisteme aeriene performante şi le-ar putea vinde acestor ţări.  Iranul vrea sisteme mai avansate şi chiar există zvonuri că va primi aeronave de vânătoare ruseşti. Coreea de Nord vrea bani şi un prieten, pe Rusia. Am scris de curând un articol despre asta, în GIS. Au interese comune şi mai au şi interese individuale care pot fi susţinute de alţi parteneri. Coreea de Nord vrea Rusia ca prieten, să o ajute la Consiliul de Securitate al ONU, să o ajute cu programul său militar. Gândeşte-te la Iran, de exemplu. Se spune că Rusia a ajutat Iranul cu lansarea de sateliţi, după ce iranienii au trimis drone în Rusia. Şi Coreea de Nord este interesată de arme avansate sau ajutor tehnic. Sunt multe motive pentru aceste state, mai ales că sunt izolate. Nu e cazul Chinei, dar este cazul Iranului şi Coreei de Nord.

MAS: Când vine vorba despre Orientul Mijlociu. Cum aţi descrie dinamica securităţii din această regiune, având în vedere războiul dintre Israel şi Hamas, atacurile Houthi asupra navelor comerciale din Marea Roşie, atacul asupra trupelor americane din Iordania?

Peter Brookes: Aş zice că este ca o tablă de şah tridimensională. Nu joci într-o singură dimensiune, ci în mai multe. Chiar vorbeam, de dimineaţă, la o televiziune americană şi le spuneam să se gândească la atacurile SUA asupra acestor grupuri militante din cauza atacurilor din Iordania: vor căuta cetăţeni irakieni, din Irak, susţinuţi de Iran, care au consilieri iranieni acolo. Este foarte complicat. Sunt implicate Iran, Irakul – care este încă partener al SUA, avem 2.500 de militari acolo şi clar nu vor fi mulţumiţi de faptul că atacă teritoriul irakian. Afectează relaţia cu Iran, care are un program nuclear, ajută Hamas, Hezbollah, are un Corp Revoluţionar foarte capabil, care a arătat acţiuni beligerante în Golful Persic, care este un producător major de petrol. Aşadar, sunt lucruri complicate. De asemenea, în timp ce facem asta, au loc şi negocieri cu privire la ostaticii israelieni. Cu privire la Hamas, mulţi oameni cred că parteneriatul lor cu Iran este ciudat. În Orientul Mijlociu, există distincţia între sunniţi şi şiiţi. Hamas este o organizaţie sunnită, iar Iranul este şiit. Vedem, astfel, miliţiile şiite în Irak, şiiţii Hezbollah în Liban şi sunniţii, care sunt cei din Hamas. Însă Iranul va folosi oameni care vor promova agenda lor. Nu cred că Iranului îi pasă de proxy lor, atât timp cât îi promovează agenda. Se întâmplă multe lucruri. Vorbim şi despre costuri mai mari pentru transport, pentru că navele comerciale nu pot trece prin Marea Roşie.  Este o situaţie complexă şi este de înţeles de ce SUA se gândesc puţin înainte de a acţiona.

MAS: Aţi menţionat Iran, care ştim că este un actor major în regiune. Ar trebui să fim preocupaţi cu privire la capabilităţile sale nucleare, în acest context?

Peter Brookes: Da, cu siguranţă. Unul dintre motivele pentru care sunt îngrijorat de faptul că Iranul ar putea avea o armă nucleară din această perspectivă este pentru că eu cred că le-am dat prea multă libertate de acţiune. Vedem clar cum SUA şi NATO au fost precaute cu privire la cum răspund la ceea ce se întâmplă în Ucraina din cauza capabilităţilor nucleare ale Rusiei, fie la nivel strategic, fie nuclear tactic. Coreea de Nord şi-a dezvoltat capabilităţile nucleare din raţiuni de descurajare, pentru a descuraja SUA, pentru a descuraja Coreea de Sud şi pentru că este înconjurată de ţări puternice. Iranul, însă, are ambiţii mari de a fi o putere. Ştim că Imperiul Persan a fost un mare imperiu, la un moment dat. Cred că acest regim iranian este revizionist. Sunt multe rivalităţi în Orientul Mijlociu. Mereu spun că Iranul este o ţară şiită persană, dar reprezintă o vecinătate arabă sunnită. Nu tot Iranul este persan, mai sunt şi alte grupuri etnice majore acolo, kurzii, balucii şi alţii. Există o rivalitate între şiiţi şi sunniţi în Orientul Mijlociu. Iranul vrea să fie cea mai puternică ţară din Orientul Mijlociu şi din lumea musulmană. Iranul este şi cel mai mare susţinător al terorismului din lume. Ar putea Iranul să fie mai de temut dacă ar avea o armă nucleară? Este un lucru îngrijorător, mai ales dacă ne gândim la câte a făcut până acum şi ce face acum sau ce ar face în viitor. Iranul are cel mai mare arsenal de rachete din Orientul Mijlociu.

Peter Brookes: Dacă ai fi în locul Israelului ar trebui să fii îngrijorat din cauza asta pentru că reprezintă o ameninţare existenţială. Americanilor le-aş spune că Israelul are mărimea statului New Jersey şi ar înţelege...Nu este o ţară mare, aşa că nu trebuie să te chinui prea mult cu o armă nucleară pentru a avea un rezultat devastator în urma unui atac. SUA sunt, de asemenea, îngrijorate pentru că Iranul dezvoltă un program spaţial şi este prea puţin diferită capabilitatea de a pune un satelit în spaţiu de ceea de a pune un focos nuclear oriunde pe Pământ. Când Sputnik a mers în spaţiu, lumea s-a gândit că Rusia ne-a învins în cursa spaţială, dar ei, de fapt, ne învingeau în ceea ce priveşte capabilităţile ICBM, pentru că odată ce poţi pune un satelit în orbită poţi să pui un focos nuclear oriunde pe Pământ. Mulţi spun că Iranul îşi dezvoltă programul spaţial pentru a-şi dezvolta un program ICBM, care ar putea ameninţa SUA şi Europa. Acum, rachetele lor pot lovi părţi ale Europei de Est, chiar şi România –  nu ştiu dacă au o problemă cu România – însă pot merge şi mai departe. Iranul, de curând, au atacat militanţi din Pakistan, care este, de asemenea, un stat nuclear. Sunt multe preocupări faţă de creşterea numărului ţărilor care au capabilităţi nucleare, în special Iranul şi Coreea de Nord.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici