Prefectul Capitalei: Stăm rău la la consolidarea antiseismică a clădirilor

„Multe clădiri din Bucureşti sunt cu grad de siguranţă scăzut sau foarte scăzut. Sunt celebrele cu bulină roşie, dar sunt şi alte clădiri care necesită o consolidare, o pregătire mai bună să poată să facă faţă unui cutremur de o intensitate mai mare. …Pregătirea antiseismică, reabilitarea antiseismică a unor clădiri din Bucureşti, care nu sunt puţine, sunt de ordinul a 1000 de clădiri. Consolidarea şi numărul clădirilor care pot fi afectate depinde de intensitatea unui viitor cutremur. A doua parte e pregătirea postcutremur, iar ISU stau mult mai bine. Am făcut exerciţii, există dotare, există un plan aprobat şi fiecare entitate care se implică postcutremur ştiu foarte bine ce au de făcut. Stăm rău, însă, la consolidarea antiseismică a clădirilor”, spune Toni Greblă.

El acuză indolenţa unor edili.

„S-a inventat un concept – capacitatea administrativă. Eu l-aş înlocui cu indolenţă, indolenţa unor oameni din administraţie care nu pregătesc temeinic proiectele pentru a putea să purceadă la consolidarea antiseismică a clădirilor. În ultimii 15 ani niciun municipiu nu poate să spună că nu a avut bani pentru consolidarea clădirilor. An de an fonduri de la Ministerul Dezvoltării, fonduri europene rămân neconsumate nu suntem în stare să muncim pentru a realiza proiecte pentru consolidare antiseismică şi al le transpune în practică. Ar trebui ca şi acest ultim tragic eveniment să ne trezească la realitate. Este necesar să consolidăm clădirile vechi ale Bucureştiului”, încheie Greblă.

Nicușor Dan anunță noi proiecte de consolidare seismică în Capitală, la 48 de ani de la cutremurul din 1977

Opt din 10 bucureșteni consideră că orașul nu este pregatit pentru un cutremur major