Primăria Capitalei ar putea introduce 56 de linii RATB către localităţile din Ilfov. Care sunt zonele luate în calcul

Pe ordinea şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), de miercuri, primarul general al Capitalei a introdus proiectul de înfiinţare a 56 de noi linii de transport public. Acestea ar urma să lege cartierele mari ale Bucureştiului de localităţile importante din judeţul Ilfov. De asemenea, vor face legătura între cartierele de periferie ale Capitalei şi zona de centru a municipiului Bucureşti.

,,Luând în considerare condiţiile socio-economice actuale şi ţinând cont de principiul continuităţii serviciilor de transport contractate, se propune actualizarea traseelor cuprinse în Programul de transport rutier de persoane prin servicii regulate pe raza Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, iar pentru întocmirea de acte adiţionale este necesar ca proiectul să fie adoptat în regim de urgenţă. În anumite cazuri este necesară prelungirea traseelor urbane până la imediata apropiere a liniei administrative a Capitalei", se arată în expunerea de motive a proiectului, semnată de Gabriela Firea.

Conform proiectului de hotărâre, între zona Republica, din Bucureşti, şi localitatea Dobroeşti, din judeţul Ilfov, ar urma să circule linia 400, care va fi deservită de două autobuze, va avea 23 de staţii şi pe percursul unei zile vor fi efectuate cel mult 26 de curse.

Cel mai lung traseu va fi cel al liniei 444, între Piaţa Presei, din Capitală, şi localitatea Micşuneşti-Moară, care va avea 50 de kilometri lungime, 48 de staţii, va fi deservit de două autobuze, care vor face cel mult opt curse într-o zi.

Localităţile care ar urma să fi conectate de Capitală prin autobuzele Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) sunt Brăneşti, Danubiana, Pantelimon, Chiajna, Cornetu, Domneşti, Afumaţi, Bălăceanca, Petrichioaia, Leordeni, Sitaru, Moara Vlăsiei, Ştefăneşti, Vidra, Berceni, Zurbaua, Chitila, Jilava, Dascălu, Pruni, Tegheş, Islaz, Şindriliţa, Dărăşti, Agropol, Bragadiru, Clinceni, Siliştea Snagovului, Dimieni, Gruiu, Ciolpani, Sitaru, Otopeni, Baloteşti, Vârteju, Găneasa, Măgurele, Dârvari, Tanganu, Buftea, Cernica, Glina, 1 Decembrie, Vidra, Tunari şi Periş.

Preţul unui bilet va fi de 1,50 lei, sau vor fi disponibile trei tipuri de abonamente lunare: pentru o linie - 35 de lei, pentru două linii - 95 de lei, iar pentru toate liniile - 125 de lei.

De asemenea, tot acest proiect propune şi prelungirea liniilor 138 (cartier Militari + Piaţa 21 Decembrie 1989), 178 (cartier Militari - Sala Palatului), 236 (Divertiland - Spitalul Universitar) şi 302 (Ghencea - cartier Fortuna), până la limita municipiului Bucureşti, urmând ca staţiile de la capătul traseelor să fie în judeţul Ilfov. Preţul unei călătorii pe aceste rute va rămâne neschimbat - 1,3 lei.

Acestei iniţiative se opune, însă, Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), care susţine că introducerea acestor linii RATB ar putea duce la falimentul operatorilor privaţi.

„Practic, o astfel de decizie ar face mai întâi concurenţă neloială transportatorilor autorizaţi care au câştigat licitaţiile pentru a opera pe liniile de transport rutier de persoane, pe aceleaşi trasee pe care PMB intenţionează să introducă noi linii RATB. În acest moment circulă 180 de mijloace de transport ale firmelor private care au câştigat licitaţiile pentru a opera pe liniile Bucureşti-Ilfov. Doamna primar general precum si Consilierii Generali, ar trebui să ştie că prin iniţiativa extinderii liniilor RATB ar putea falimenta firmele care operează actualmente pe aceste rute, iar astfel va afecta nu doar afacerile private, pentru care ar putea răspunde în faţa instanţei de judecată, ci şi bugetul statului şi bugetul PMB. Probabil că doamna primar general a fost indusă din nou în eroare de consilierii care nu cunosc realitatea din teren”, a precizat, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, preşedintele COTAR, Vasile Ştefănescu.

De asemenea, reprezentanţii COTAR susţin că s-a putut constata că sute de mijloace de transport ale RATB sunt vandalizate anual şi fie necesită reparaţii foarte costisitoare, de la bugetul PMB, fie sunt ţinute în garajele RATB, din lipsa fondurilor pentru reparaţii, ceea ce ar însemna că toate costurile calculate iniţial chiar s-ar putea dubla.