Rata de ocupare şi salariile femeilor în România, mai mici decât ale bărbaţilor - Mediafax

Rata de ocupare şi salariile femeilor în România, mai mici decât ale bărbaţilor

Rata de ocupare şi salariile femeilor în România sunt semnificativ mai mici decât ale bărbaţilor, în timp ce ponderea femeilor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială este mai mare decât cea a bărbaţilor, se arată în textul viitoarei Strategii privind egalitatea de şanse.

602 afişări
Imaginea articolului Rata de ocupare şi salariile femeilor în România, mai mici decât ale bărbaţilor

Rata de ocupare şi salariile femeilor în România, mai mici decât ale bărbaţilor (Imagine: Laszlo Raduly/Mediafax Foto)

Proiectul de act normativ privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014 - 2017 şi a Planului General de acţiuni pentru implementarea Strategiei arată că dificultăţile economice şi sociale prin care trece Europa au afectat toate grupurile vulnerabile şi, în mod special, femeile.

Pentru o anumită categorie de femei active în unele sectoare economice, criza a menţinut ridicat procentul ratei de ocupare, afectând în mai mare măsură bărbaţii.

"Însă, dacă la începutul manifestării efectelor crizei economice şi financiare (trimestrul IV 2008), reducerile de personal s-au înregistrat masiv în sectoare cu personal predominant masculin, măsurile ulterioare de austeritate au lovit puternic şi în alte sectoare, inclusiv în cele dominate numeric de feminin. Această situaţie a determinat modificări de substanţă asupra politicilor de protecţie socială, prevenire şi combatere a şomajului şi formare profesională, inclusiv asupra funcţiilor familiei şi relaţiilor intrafamiliale, în special în ceea ce priveşte schimbarea rolurilor de «susţinător de familie» ce revin în mod tradiţional bărbaţilor", se arată în documentul citat.

În anul 2012, în România, rata de ocupare a populaţiei cu vârstă de muncă (segmentul de vârstă 15-64 ani) a fost de 64,2 la sută, procentul bărbaţilor ocupaţi, de 72,1 la sută, fiind cu mult mai mare decât în cazul femeilor (56,4 la sută).

Pentru segmentul de vârstă cuprins între 20-64 ani, la nivelul anului trecut, rata de ocupare a fost de 63,8 la sută, la o distanţă de 6,2 procente faţă de ţinta naţională de 70 la sută, stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

"Au fost înregistrate valori mai mari pentru populaţia de sex masculin (71,4 la sută faţă de 56,3 la sută pentru populaţia de sex feminin), iar pentru segmentul de vârstă 55-64 de ani, respectiv populaţia activă ce poate fi definită ca vârstnică, procentul înregistrat de România a fost de 32,9 la sută femei şi 51,2 la sută bărbaţi.

Conform statisticilor Eurostat, în anul 2012, rata şomajului în România s-a situat pe poziţia a şaptea între ţările cu cele mai mici rate ale şomajului din UE, respectiv şapte la sută, cu 3,5 puncte procentuale sub media europeană. Rata şomajului feminin păstra tendinţa de a se situa sub cea masculină, fiind de aproximativ 6,4 la sută, faţă de 7,6 la sută în cazul bărbaţilor", se mai arată în textul strategiei.

Specialiştii cred că discriminarea directă, indirectă şi existenţa segregării pe piaţa muncii au contribuit la înregistrarea unui decalaj evident între veniturile femeilor şi cele ale bărbaţilor.

Astfel, în România, la nivelul anului 2011, diferenţa salarială dintre femei şi bărbaţi a fost de 12 la sută.

"La nivelul întregii Uniuni Europene, femeile sunt mult mai expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială decât bărbaţii, în principal din cauza veniturilor mai mici ale acestora. (...) Statisticile europene arată că în perioada 2005-2011, riscul de sărăcie sau excluziune socială a suferit o scădere mai accentuată în România (-3,3 la sută) decât în UE27 (-0,3 la sută). Cu toate acestea, 40,3 la sută din populaţia României era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială (faţă de 24,1 la sută media europeană), iar ponderea femeilor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost mai mare decât cea a bărbaţilor aflaţi în aceeaşi situaţie (42,06 la sută, respectiv 39,42 la sută)", se mai arată în document.

Probleme privind egalitatea de gen apar şi în cazul funcţiilor publice ocupate de femei.

Astfel, în urma unei analize a participării femeilor şi bărbaţilor la alegerile locale din luna iulie 2012, a reieşit faptul că femeile ocupă în proporţie de numai 5,95 la sută funcţii publice alese, iar la alegerile parlamentare din decembrie 2012, ponderea femeilor - de 11,5 la sută - a înregistrat o uşoară creştere faţă de vechiul legislativ 2008 - 2012, în care femeile ocupau un procent de 9,8 la sută din totalul numărului de parlamentari. În comparaţie, la nivelul UE, 24 la sută dintre parlamentari sunt femei, reprezentând o creştere cu 16 la sută faţă de situaţia înregistrată cu 10 ani în urmă.

Potrivit bazei de date a Comisiei Europene cu privire la situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie, în cadrul administraţiilor publice centrale din statele membre ale UE, ponderea femeilor a crescut: dacă în 2003 procentul înregistrat era de 25,5 la sută, în anul 2011 era de 34,5 la sută, iar în 2012, de 33 la sută.

"În România, ponderea reprezentării femeilor în poziţii decizionale, la ambele niveluri, creşte de la 27 la sută în 2003 la 56 la sută în 2011 şi, în concordanţă cu tendinţa descrescătoare înregistrată şi la nivelul Uniunii Europene, la 51 la sută în 2012. În fapt, se constată că procentul femeilor care ocupă poziţii de decizie în administraţia publică centrală depăşeşte semnificativ media generală din UE, fapt care situează ţara noastră, la acest indicator, printre primele locuri în ierarhia europeană", se mai arată în proiectul de act normativ pus în dezbatere publică.

Strategia naţională pentru egalitate de şanse în perioada 2014 - 2017 vizează mai multe domenii de intervenţie, fiind prevăzute analize şi campanii de informare inclusiv în rândul elevilor şi al profesorilor, privind respectarea dreptului la nediscriminare.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a finalizat viitoarea Strategie naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, proiectul de Hotărâre fiind supus dezbaterii publice.

Iniţiatorii noii strategii arată că, în contextul reducerilor financiare şi de personal, precum şi a reorganizării instituţionale, respectiv desfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse (ANES), implementarea Strategiei Naţionale pentru perioada 2010-2012 a înregistrat o serie de nerealizări şi mari întârzieri.

"În cadrul acestui document strategic, educaţia a fost apreciată ca fiind unul dintre domeniile prioritare de intervenţie pentru promovarea unei societăţi axate pe respectarea drepturilor omului şi susţinerea diversităţii. Documentul a relevat faptul că, dincolo de intervenţii legislative punctuale, combaterea discriminării de gen este condiţionată de existenţa unui sistem educativ favorabil egalităţii de şanse şi dezvoltării personale", se arată în documentul pus în dezbatere publică.

La nivel european, priorităţile în domeniul egalităţii de gen asumate prin Strategia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2015 sunt: independenţa economică a femeii, plată egală pentru muncă de valoare egală, participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie şi demnitate, integritate şi combaterea violenţei de gen.

Astfel, pentru perioada 2014-2017, Strategia naţională a identificat mai multe arii de intervenţie: educaţia, piaţa muncii, participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie, abordarea integratoare de gen şi violenţa de gen.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici