Râurile lumii rămân fără apă. Un nou raport avertizează asupra unei crize care se vede și pe Dunăre

Publicat: 17 09. 2026, 08:04
The dried and cracked bed of the Hollow Pond is pictured in London, UK on August 18, 2026. England and Wales experienced their driest July on record, with nearly three-quarters of England under drought conditions by August 10. Photo by Li Ying/Xinhua/ABACAPRESS.COM

Evaluarea realizată de Organizația Meteorologică Mondială (OMM) arată că rezervele de apă dulce stocate pe uscat sau în subsol s-au situat anul trecut cu 42% sub nivelul normal la nivel mondial. Calculul include apele subterane, lacurile și râurile, dar și apa stocată în zăpadă, gheață, sol și vegetație, potrivit publicației The Guardian.

Datele indică o creștere a instabilității circuitului apei. În 2025, doar aproximativ o treime dintre râurile monitorizate s-au încadrat în limite normale. Circa 36% din suprafața bazinelor hidrografice ale lumii a înregistrat debite sub sau mult sub valorile obișnuite, în timp ce 21% s-a confruntat cu debite peste sau mult peste normal.

Ultimii șapte ani au avut, de altfel, cele mai puține râuri cu debite considerate normale din 1991 încoace.

Ghețarii au pierdut 400 de miliarde de tone într-un singur an

Situația este amplificată de pierderea accelerată a gheții. Pentru al patrulea an consecutiv, toate cele 19 mari regiuni glaciare ale lumii au pierdut masă glaciară.

Numai în 2025, pierderea a ajuns la aproximativ 400 de gigatone, contribuind cu circa 1,1 milimetri la creșterea nivelului global al mărilor. OMM constată, de asemenea, o tendință de diminuare a rezervelor terestre de apă care persistă de aproximativ un deceniu.

Schimbările climatice favorizează totodată alternarea rapidă între fenomene opuse, de la secete severe la precipitații și inundații extreme, făcând resursele de apă mai greu de anticipat și gestionat.

Dunărea arată ce poate însemna criza pentru România

Problema are implicații directe pentru România. În vara anului 2026, nivelurile extrem de scăzute ale Dunării au contribuit la o criză energetică în România și Ungaria, apa fluviului fiind esențială inclusiv pentru răcirea reactoarelor nucleare, potrivit informațiilor citate în analiza internațională.

Europa de Est se numără și printre regiunile unde în 2025 au fost observate debite sub valorile normale sau mult sub acestea. Probleme similare au afectat părți importante din America de Nord, America de Sud, Orientul Mijlociu și Asia Centrală.

Specialiștii OMM avertizează că diminuarea resurselor de apă are efecte care depășesc ecosistemele, afectând populația și economia. Organizația solicită extinderea colectării și schimbului de date hidrologice, astfel încât autoritățile să poată înțelege și gestiona mai bine resursele disponibile.