Ucraina şi Spania au finalizat negocierile privind textul unui acord bilateral de securitate, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski la 7 mai, după o convorbire cu premierul spaniol Pedro Sanchez, potrivit Kyiv Independent.
Conform acestui plan, ţările individuale ar urma să ofere sprijin bilateral pentru a ajuta Kievul să respingă invazia rusă în curs şi să descurajeze orice agresiune viitoare.
Belarus a început verificările privind gradul de pregătire a armatei sale pentru a desfăşura arme nucleare tactice, a anunţat marţi presa de stat, simultan cu pregătirile pentru un exerciţiu nuclear desfăşurat de Rusia, relatează Reuters.
Agenţia de ştiri de stat Belta l-a citat pe ministrul apărării, Viktor Khrenin, care a declarat că preşedintele Alexander Lukaşenko a ordonat o inspecţie surpriză a forţelor însărcinate cu astfel de arme.
În timpul inspecţiei, „va fi verificată întreaga gamă de activităţi de la planificarea, pregătirea şi utilizarea loviturilor cu arme nucleare tactice”, a declarat Khrenin.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia este ,,pur democratică”, considerând că opiniile care vin din Occident sunt ,,propagandă grosolană, nimic altceva”.
Acesta a declarat pentru Sky News că Rusia îşi alege puterea. ,,Noi ne alegem preşedintele. Votăm pentru preşedinte sau nu vrem să votăm pentru preşedinte. Şi insistăm asupra faptului că avem dreptul să o facem aşa cum vrem să o facem”, a afirmat acesta, potrivit sursei citate.
,,Nu vrem ca o ţară terţă să intervină în alegerile noastre, în preferinţele noastre”, a completat Peskov.
Un complot de asasinare a preşedintelui Volodimir Zelenski a fost descoperit de serviciul de securitate de stat al Ucrainei (SBU), informează Sky News şi The Guardian.
SBU a afirmat că doi agenţi care se dădeau drept militari ai gărzii de stat ucrainene au primit sarcina de la Moscova de a găsi o modalitate de a-l captura pe Zelenski şi, ulterior, de a-l ucide.
De asemenea, aceştia plănuiau să ucidă şi alţi oficiali ucraineni de rang înalt, a afirmat SBU într-o declaraţie pe Telegram.
Şeful SBU, Vasyl Malyuk, a descris complotul ca fiind un „cadou pentru Putin înainte de inaugurare”.
Parlamentul Estoniei a susţinut pe 6 mai o rezoluţie prin care Biserica Ortodoxă Rusă este declarată „instituţie care sponsorizează agresiunea militară a Federaţiei Ruse”.
Biserica, cunoscută şi sub numele de Patriarhia Moscovei, a sprijinit pe scară largă războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei.
„Încă de când Federaţia Rusă a lansat războiul său pe scară largă împotriva Ucrainei în 2022, Patriarhul Kirill al Moscovei….a exprimat sprijinul său public faţă de actul de agresiune al regimului terorist al Federaţiei Ruse”, se arată în declaraţia Parlamentului Estoniei, scrie Kyiv Independent.
Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc, în faţa organizaţiei mondiale de supraveghere a armelor chimice de la Haga, că au folosit toxine interzise pe câmpul de luptă, a anunţat marţi organizaţia, scrie The Guardian.
Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a declarat că acuzaţiile au fost „insuficient fundamentate”, dar a adăugat că „situaţia rămâne volatilă şi extrem de îngrijorătoare în ceea ce priveşte posibila reapariţie a utilizării substanţelor chimice toxice ca arme”.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi, în timp ce depunea jurământul pentru un nou mandat de şase ani, că Rusia nu exclude dialogul cu Occidentul, dar acesta trebuie să se desfăşoare în condiţii de egalitate, relatează agenţia Reuters şi Sky News.
Într-un scurt discurs, Putin a mai spus că Rusia este deschisă la dezvoltarea relaţiilor cu alte ţări pe care le-a descris ca fiind „majoritatea lumii”, scrie The Guardian.
UE intenţionează să sancţioneze un oligarh mediatic acuzat de desfăşurarea unor operaţiuni de influenţă malignă în Europa şi să interzică alte patru instituţii mediatice ruseşti de pe calea undelor şi de pe internet, în cea mai recentă rundă de măsuri împotriva Rusiei.
Blocul comunitar doreşte să îl sancţioneze pe Viktor Medvedciuk, un fost politician şi om de afaceri ucrainean acuzat de înaltă trădare de către Kiev, care a fost eliberat în Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri în 2022, potrivit The Guardian.
Serviciile speciale poloneze au găsit şi demontat dispozitive de ascultare într-o cameră în care urma să se reunească marţi Consiliul de Miniştri, a declarat purtătorul de cuvânt al coordonatorului serviciilor speciale, relatează agenţia Reuters, citată de The Guardian.
Polonia este un centru de aprovizionare militară occidentală a Ucrainei în timp ce Kievul luptă împotriva invaziei Rusiei şi se află în alertă sporită pentru orice semn de activitate de spionaj.
„Serviciul de Protecţie a Statului, în cooperare cu Agenţia de Securitate Internă, a detectat şi demontat dispozitive care ar putea fi folosite pentru ascultare în sala în care va avea loc astăzi reuniunea Consiliului de Miniştri la Katowice”, a scris Jacek Dobrzynski pe platforma de socializare X.
Vladimir Putin a depus oficial jurământul în calitate de preşedinte al Rusiei, marcând începutul celui de-al cincilea mandat al său.
Liderul de la Kremlin şi-a început discursul mulţumind naţiunii pentru sprijinul acordat şi armatei care luptă în războiul său din Ucraina.
„Aş dori să le mulţumesc participanţilor la operaţiunea militară specială, aş dori să le mulţumesc tuturor celor care luptă pentru patria noastră”, spune el, potrivit Sky News.
„Văd înţelegerea profundă a rolului nostru istoric de a ne apăra alegerea, de a ne apăra libertatea şi de a apăra interesele naţionale ale Rusiei.
„Vom trece prin această perioadă dificilă şi vom avea succes”, spune el.
Kremlinul pare să folosească o tactică cunoscută sub numele de control reflexiv pentru a influenţa procesul de luare a deciziilor în Occident şi pentru a încerca să limiteze asistenţa militară pentru Ucraina.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a declarat că acest control reflexiv implică manipularea de către Rusia a adversarilor săi pentru ca aceştia să ia în mod voluntar decizii care avantajează Moscova.
De exemplu, Kremlinul a sincronizat în mod constant exerciţiile de pregătire nucleară şi ameninţările vagi de represalii nucleare cu decizii politice occidentale importante privind războiul din Ucraina, notează Sky News.
Rusia a pierdut 476.460 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale, la 24 februarie 2022, a anunţat la 7 mai Statul Major General al Forţelor Armate ucrainene.
Acest număr include 1.160 de pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 7.405 tancuri, 14.227 de vehicule blindate de luptă, 16.509 vehicule şi rezervoare de combustibil, 12.287 de sisteme de artilerie, 1.057 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 792 de sisteme de apărare aeriană, 349 de avioane, 325 de elicoptere, 9.717 drone, 26 de nave şi ambarcaţiuni şi un submarin.
Rafinăria petrolieră Tuapse a Rosneft şi-a reluat activitatea de prelucrare după ce a fost avariată în urma unui atac cu dronă în ianuarie. Se pare că reparaţiile au fost finalizate la unitatea primară de rafinare a petrolului a instalaţiei la sfârşitul lunii aprilie.
Statele Unite şi majoritatea naţiunilor din Uniunea Europeană nu vor participa la ceremonia de la Kremlin de învestire a lui Vladimir Putin pentru un nou mandat prezidenţial de şase ani, care va avea loc la 7 mai.
Jurnalistul şi opozantul rus încarcerat Vladimir Kara-Murza, editorialist la Washington Post, a câştigat premiul Pulitzer pentru comentariile pe care le-a scris din celula sa.
Forţele ruse au lovit 11 comunităţi din regiunea Sumy, în nord-estul Ucrainei, în 31 de atacuri separate pe parcursul zilei, a raportat administraţia regională la 6 mai. Administraţia regională a confirmat că atacul rusesc asupra comunităţii Krasnopillia, mai devreme în cursul zilei, a provocat rănirea a trei persoane.
O delegaţie ucraineană condusă de şeful Biroului prezidenţial, Andriy Yermak, a avut la 6 mai cea de-a patra rundă de negocieri cu SUA privind viitorul acord bilateral de securitate, a anunţat Biroul prezidenţial.
În prezent, Rusia reţine mai mulţi cetăţeni americani sub acuzaţii despre care se crede că sunt false.
„Acesta este un exemplu de retorică iresponsabilă pe care am văzut-o din partea Rusiei în trecut. Este complet nepotrivită având în vedere situaţia actuală de securitate”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder.
Podul, numit şi Podul Kerch, face legătura între Rusia continentală şi peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, şi a fost mult timp o rută de aprovizionare crucială pentru armata rusă din Ucraina.