Reacţia lui Emil Boc după decizia judecătorilor CCR: Şi-au depăşit atribuţiile, se amestecă în jocul politic intern

Potrivit unei postări făcute luni pe pagina sa de Facebook, Emil Boc susţine că majorităţile politice se verifică şi se realizează prin vot în Parlament, nu prin declaraţii politice.

„Curtea Constituţională şi-a depăşit atribuţiile şi judecă conflicte politice în loc să soluţioneze conflicte juridice de natură constituţională. Spre deosebire de CCR, Tribunalul Constituţional din Germania nu se amestecă în politică şi nu soluţionează conflicte politice. Prin nominalizarea lui Ludovic Orban de către preşedintele României ca şi premier desemnat nu s-a creat un conflict juridic de natură constituţională. Nu există un conflict juridic între Parlament şi preşedinte. Preşedintele României, potrivit prerogativelor constituţionale expres menţionate în art 103 alin 1 din Constituţie, a desemnat un candidat la funcţia de prim-ministru. Majorităţile politice se verifică şi se realizează prin vot în Parlament, nu prin declaraţii politice”, a spus Boc.

Pe de altă parte, fostul premier susţine că nu ne aflăm într-un blocaj constituţional, Parlamentul fiind obligat să dea un vot pozitiv sau negativ programului şi listei Guvernului.

„Suntem într-un conflict politic determinat de boicotarea de către PSD a votului în Parlament cu privire la Guvern. Situaţia conflictuală poate fi înlăturată imediat prin derularea în Parlament a şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului cu privire la votul de încredere asupra Guvernului. Curtea şi aici greşeste fundamental în condiţiile în care Parlamentul acordă sau nu votul de încredere programului de guvernare şi listei membrilor Guvernului, nu premierului desemnat”, a explicat fostul premier.

Emil Boc consideră că este un precedent extrem de periculos atunci când „gardianul Constituţiei” într-un stat de drept, cum este Curtea Constituţională, îşi depăşeşte atribuţiile, încalcă Legea fundamentală şi se amestecă părtinitor în jocul politic.

„Conflictele politice, în orice democraţie, se soluţionează prin mijloace politice. Până la urmă, actorii politici răspund în faţa electoratului pentru acţiunile sau inacţiunile lor, nu persoanele numite de către actorii politici”, a menţionat Boc.

Acesta a dat exemplul Germaniei, unde, potrivit Constituţiei acestei ţări, se poate ajunge la alegeri anticipate dacă o moţiune de încredere solicitată de către Cancelarul Federal este respinsă de către majoritatea membrilor din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului Germaniei.

„În aceste condiţii, preşedintele Germaniei, la propunerea Cancelarului, poate dizolva Bundestagul şi provoca alegeri anticipate. În anul 2005, cancelarul Schroder, care a dorit în mod explicit organizarea de alegeri anticipate în Germania, a solicitat un vot de încredere Bundestagului şi a cerut în mod expres parlamentarilor din propriul partid să nu susţină moţiunea de încredere pentru ca aceasta să fie respinsă şi, în consecinţă, să se întrunească acea condiţie constituţională pentru a se putea ajunge la alegeri anticipate. În consecinţă, moţiunea de încredere solicitată de cancelar a fost respinsă, cu sprijinul parlamentarilor din partidul cancelarului”, a precizat Emil Boc.

Potrivit acestuia, membrii opoziţiei germane din Bundestag au atacat la Tribunalul Constituţional decizia Bundestagului de respingere a moţiunii de încredere spunând că, în mod deliberat, cancelarul a utilizat prevederea constituţională pentru a se ajunge la alegeri anticipate, contrar spiritului şi textului Constituţiei Germaniei. „Tribunalul Constituţional din Germania a respins sesizarea opoziţiei şi a considerat că nu este de competenţa ei să judece conflictele politice. Textul Constituţiei, spune Tribunalul Constituţional din Germania, a fost respectat. În România, într-o situaţie politică asemănătoare ca problematică cu cea din Germania anului 2005, CCR sfidează textul Constituţiei noastre, îşi abandonează rolul de gardian al Constitutiei şi se amestecă în jocul politic intern, fapt absolut inacceptabil într-o democraţie”, a conchis Emil Boc.

Curtea Constituţională a stabilit, luni, că există conflict juridic de natură constituţională între Preşedinţie şi Parlament din cauza desemnării lui Ludovic Orban în funcţia de premier de către şeful statului Klaus Iohannis.