REPORTAJ: Construcţia spitalului de urgenţă Cluj, abandonată de 18 ani. Ruinele sunt pasate între autorităţi - FOTO

Construirea unui nou spital de urgenţă în cartierul Mănăştur din Cluj-Napoca a început în 1995, fiind oprită după doar un an, în care s-au cheltuit un milion de lei. În 18 ani, clădirea a ajuns o ruină invadată de buruieni, fiind pasată între autorităţi incapabile să îi găsească un rost.

4876 afișări
Imaginea articolului REPORTAJ: Construcţia spitalului de urgenţă Cluj, abandonată de 18 ani. Ruinele sunt pasate între autorităţi - FOTO

REPORTAJ: Construcţia spitalului de urgenţă Cluj, abandonată de 18 ani. Ruinele sunt pasate între autorităţi (Imagine: Raul Stef/Mediafax Foto)

La mijlocul anilor '90, se dorea a fi cel mai nou şi mai modern spital de urgenţă din Cluj-Napoca, ridicat în cartierul Mănăştur. Lucrările au început în 1995 şi s-au oprit după un an, în lipsa finanţării, dar nu înainte de cheltuirea unui milion de lei. De 18 ani, spitalul zace abandonat, devenind o ruină năpădită de buruieni, cu copaci crescuţi în acoperiş, pasată între autorităţi.

Bălării printre ruine şi graffiti obscene pe pereţi

Intrarea spre ceea ce se dorea a fi spitalul de urgenţă urcă în trepte pline de gunoaie, undeva la capătul cartierului Mănăştur, în zona Colina. Un câine pripăşit lângă o gheretă de tablă latră de zor, apărându-şi teritoriul, dar se lasă mituit de doi cârnaţi şi se întoarce dând din coadă la umbra unor tufişuri.

Clădirea neterminată, de trei etaje, răsare dintre buruieni ca o cetate abandonată, cu turnuri din beton din care ies suliţe ruginite de armătură. Nu are geamuri, nu are uşi, ci doar un acoperiş nefinalizat pe care cresc copăcei direct din beton. Locul este pustiu şi folosit, ocazional, de persoane fără adăpost sau de amatorii de senzaţii tari care joacă airsoft.

Scările nu au balustradă, cărămizile sunt măcinate şi stau să cadă, iar încăperile, care ar fi trebuit să găzduiască saloane sau cabinete medicale, au pereţii plini de graffiti cu mesaje obscene.

Parcarea betonată din faţa clădirii, unde ar fi trebuit să stea ambulanţe, este folosită drept piaţă volantă pentru producătorii agricoli, dar şi, sezonier, de cei care vând pepeni.

Construirea Spitalului de Urgenţă din Cluj-Napoca a fost iniţiată de Ministerul Sănătăţii şi Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Cluj în anul 1994, iar lucrările pe terenul de 21.000 de metri pătraţi au început în aprilie 1995. Lucrările, făcute de firma TCI Contractor General Cluj-Napoca, aveau un termen de finalizare de patru ani.

Investiţia a fost estimată la 750 de milioane de lei, la vremea respectivă, echivalentul a 3,3 milioane de lei noi, potrivit calculelor constructorilor.

Proiectul a fost realizat de SC Proiectantul SA Cluj-Napoca şi prevedea un pavilion central şi alte patru pavilioane în jurul acestuia.

"Proiectul era gândit pentru şase secţii medicale care să acopere toată gama, de la Chirurgie la Terapie Intensivă, şi un număr de 210 paturi, în saloane. S-a mers pe considerentul că va deservi şi pacienţi din alte judeţe care vor fi internaţi şi trataţi aici, un fel de spital inter-judeţean, pentru că la acea vreme nimeni nu vorbea de spital regional", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, un reprezentant al autorităţilor locale din acea perioadă.

Ministerul Sănătăţii şi autorităţile judeţene au justificat necesitatea construirii unui spital de urgenţă în cartierul Mănăştur pornind de la faptul că unităţile medicale din Cluj-Napoca sunt comasate, majoritatea, în zona centrală, clinicile de specialitate fiind construite în secolul al XIX-lea după un sistem pavilionar care cuprinde clădiri distincte, situate la distanţă unele de altele.

"Pe strada Clinicilor se află clinicile Medicală I şi Medicală II, cu pavilioane separate de Chirurgie, ORL, Ginecologie, Oftalmologie, Radiologie şi Urgenţele, iar un bolnav care venea cu o problemă medicală trebuia plimbat pe la mai multe clădiri, situate la distanţe apreciabile una de alta. În plus, ca să ajungă la Neurologie, un bolnav trebuia să meargă pe altă stradă. Era o situaţie incomodă şi de aceea s-a optat pentru un spital care să aibă toate secţiile medicale în aceeaşi clădire", a spus fostul reprezentant al autorităţilor locale.

Astfel, s-a ales în 1994 varianta terenului din cartierul Mănăştur pentru că era situat în municipiu, în cel mai mai mare cartier, la care se putea ajunge relativ uşor.

"În centru nu avea rost şi nici loc, iar în alte cartiere nu era suficient teren. Au fost discuţii legate de amplasament, unii au spus că nici în Mănăştur nu era bine, că o ambulanţă care transporta un pacient din zona Aeroportului trebuia să străbată tot oraşul până la spital, dar nu era altă soluţie. Terenul era situat pe varianta dintre Mănăştur şi Grigorescu, se putea ajunge şi din Floreşti", a menţionat sursa citată.

După doar un an, lucrările au fost sistate însă.

"Problema a fost că s-a început construcţia de către PDSR, actualul PSD, care era la guvernare în 1995, după care, în 1996, a venit Convenţia Democrată la putere, iar robinetul cu bani s-a închis, pe motiv de austeritate. Lucrările au fost sistate la sfârşitul anului 1996, când stadiul construcţiei era de 40 la sută, nu înainte de a se cheltui peste un milion de lei noi", a explicat acesta.

Clădirea a fost abandonată, iar conducerea judeţului a găsit şi o altă explicaţie, motivând că, de fapt, nici proiectul nu ar fi fost în regulă de la bun început.

"S-a invocat faptul că spitalul avea holurile prea înguste, care nu ar fi permis trecerea a două tărgi mobile una lângă alta, spaţiul de manevră fiind redus, ba că unele saloane nu aveau înălţimea optimă, că nu era compartimentat corespunzător unei unităţi medicale moderne. Au apărut şi informaţii legate de faptul că terenul pe care s-a construit era revendicat de membrii Asociaţiei «Fiii vechiului Mănăştur» şi s-au gândit să nu mai investească în acest proiect, deşi era pe jumătate gata. Dar banii s-au cheltuit. A fost o risipă", a spus sursa citată.

Sarabanda pasării ruinelor între instituţii, fără a fi găsită o soluţie

Abia în 2003 autorităţile judeţene s-au gândit să îi găsească construcţiei abandonate o întrebuinţare, astfel că a început sarabanda pasării imobilului de la un minister la altul, de la o instituţie la alta.

În august 2003, prin Hotărâre de Guvern, s-a transmis cu titlu gratuit obiectivul de investiţii "Spitalul Clinic de Urgenţă şi Centrul de Investigaţie, Diagnostic şi Tratament Cluj-Napoca" şi a terenului aferent din proprietatea privată a statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii în proprietatea privată a judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj.

Demersurile de valorificare a clădirii abandonate a spitalului de urgenţă au început atunci deoarece PDSR, actualul PSD, şi-a propus câştigarea alegerilor locale din 2004 de la Primăria Cluj-Napoca, unde a candidat Ioan Rus, şi avea nevoie şi de astfel de proiecte care să fie revitalizate.

"Pe lângă ruina spitalului de urgenţă din Mănăştur, PDSR a trecut şi stadionul municipal «Ion Moina» de la Primăria Cluj-Napoca tot în subordinea Consiliului Judeţean şi s-au alocat fonduri pentru reabilitare. La spital nu s-a mai investit pentru că unele studii dovedeau că proiectul nu a fost bun şi că nu se preta la necesităţile unui spital modern", a menţionat reprezentantul autorităţilor.

În februarie 2004, printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Cluj, s-a aprobat vânzarea prin licitaţie publică a terenului şi construcţiei aferente "Spitalul Clinic de Urgenţă", dar demersul nu s-a concretizat, nefiind investitori interesaţi.

Printr-o altă hotărâre de Consiliu Judeţean, din aprilie 2005, s-a aprobat punerea în valoare a clădirii spitalului prin asociere cu potenţiali investitori, în vederea realizării pe acel teren a Centrului Cultural Transilvania, care trebuia să includă Academia de Muzică, Liceul de Muzică şi Filarmonica de Stat "Transilvania", dar nici acest demers nu a fost finalizat.

În iulie 2006, în urma unei alte hotărâri de Consiliu Judeţean, s-a aprobat transmiterea cu titlu gratuit din proprietatea privată a judeţului Cluj şi din administrarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP) Cluj, aflată în subordinea CJ Cluj, a clădirii spitalului în proprietatea privată a statului român şi în administrarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării "în vederea realizării sediilor Liceului de Muzică «Sigismund Toduţă» şi Academiei de Muzică «GheGheorghe Dimain municipiul Cluj-Napoca", dar nici acest proiect nu s-a finalizat.

În 2013, Consiliul Judeţean Cluj a propus ca imobilul să fie amenajat ca spital de urgenţă pentru copii, dar nici această intenţie nu s-a concretizat, astfel încât clădirea a rămas, mai departe, în stadiul de ruină.

Rectorul Academiei de Muzică: Vrem campus universitar pe locul spitalului de urgenţă

Rectorul Academiei de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, Vasile Jucan, spune că instituţia pe care o conduce nu renunţă la ideea valorificării terenului, pe care se intenţionează construirea unui campus studenţesc.

”Am primit clădirea spitalului de urgenţă din Mănăştur şi terenul aferent şi vrem să construim acolo un campus universitar. Avem realizate studii de fezabilitate pentru acest proiect care, din păcate, stagnează, deoarece sunt litigii legate de teren, acesta fiind revendicat. Nu ştim când se vor rezolva problemele în instanţă, iar până atunci noi nu putem investi în ceva ce nu ne aparţine. Dar noi ne batem, în continuare, pentru a rămâne cu acel teren", a spus Jucan.

Potrivit acestuia, finanţarea necesară viitorului campus ar putea fi asigurată de Ministerul Educaţiei, de la care s-au primit promisiuni, sau din fonduri europene care urmează să fie accesate.

 

Spital de urgenţă, regional de această dată, dorit şi în prezent, dar pe alt amplasament

Ideea construirii unui nou spital de urgenţă nu a fost abandonată, iar în mandatul de preşedinte al CJ Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, s-a vehiculat proiectul unui spital regional, care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.

CJ Cluj a identificat un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro.

După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, pe un teren de 14 hectare, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.

Aflat la Cluj în luna mai a acestui an, premierul Victor Ponta a dat asigurări că proiectul Spitalului Regional de Urgenţă este unul "prioritar" pentru Guvern, alături de cele din Iaşi şi Craiova.

"În septembrie, probabil, avem disponibili banii şi pornim procedurile de licitaţie şi apoi de execuţie", spunea premierul.

Preţul de pornire la licitaţia internaţională care va fi organizată este de aproximativ 200 de milioane de euro, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urmând să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport.

În municipiul Cluj-Napoca funcţionează peste zece spitale şi institute, cel mai mare fiind Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, care are clinici pe strada Clinicilor, din zona centrală.

De asemenea, mai există Spitalul de Recuperare şi Spitalul de Boli Infecţioase, situate în cartierul Zorilor, Spitalul CFR, pe strada Republicii, Spitalul Municipal "Clujana", în zona Pieţei 1 Mai, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie "Leon Daniello" pe strada Hasdeu, Spitalul Militar pe strada Traian Moşoiu, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, pe Calea Moţilor.

În municipiu mai funcţionează Institutul Inimii "Niculae Stăncioiu", pe Calea Moţilor, Institutul Oncologic "Ion Chiricuţă", pe strada Republicii, Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie, pe strada Constanţa, Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR), pe strada Clinicilor.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici