Sfatul avocatului: Ce poți face ca angajat dacă primești „emailul” de concediere

În ultimele luni, marile companii tech au anunțat valuri succesive de concedieri silențioase – fără breaking news, fără comunicate dramatice. Fenomenul nu se limitează la companiile de tehnologie: industrii întregi, de la retail la producție, trec prin același proces de „optimizare” a echipelor. Iar temerea din culise este că asistăm doar la începutul unei restructurări globale accelerate de automatizare și inteligență artificială. Află în continuare ce poți face, concret, ca angajat dacă primești „emailul” de concediere, potrivit avocaților.

Concedierile din ultima perioadă se petrec pe cât de discret, pe atât de dureros: fără proteste sindicale, fără gălăgie sau ședințe tensionate în sala de conferințe. Totul se desfășoară într-un mod impersonal, politicos, aproape steril – adesea printr-un email neutru cu subiectul „Actualizare privind echipa”, care în esență înseamnă „nu mai faci parte din ea”.

„Este, dacă vreți, o nouă formă de igienizare corporatistă. Emoțiile sunt scoase din peisaj, contactul direct e înlocuit de un mesaj rece și digital. Efectul însă e neschimbat: tăierea bruscă a singurei surse de venit. Ambalat frumos, pare mai curat… și, aparent, mai greu de combătut”, observă avocatul Victor Buju, partener al Buju Stanciu & Asociații.

Când politețea poate ascunde abuzul

În teorie, Codul Muncii românesc, completat de directivele europene, oferă angajaților garanții solide: un preaviz minim de 20 de zile lucrătoare, consultarea sindicatelor în cazul concedierilor colective, criterii de selecție obiective etc.

Ai bani de dat? Ai datorii la stat? În ce situație te poți trezi dacă nu-ți achiți amenzile la timp

Ziua Internațională a Câinilor – ce poți face pentru aceste minunate ființe astăzi, de ziua lor

În practică, însă, hârtiile perfecte pot ascunde realități urâte. „Ne confruntăm des cu proceduri impecabil bifate. Dar sub hârtiile perfect aliniate se ascund motive îndoielnice, presiuni neoficiale și calcule reci, de manual de cinism corporatist”, explică avocatul Marius Stanciu, partener al Buju Stanciu & Asociații.

Un caz recent din portofoliul firmei de avocatură Buju Stanciu & Asociații ilustrează perfect această ruptură între aparență și realitate. Un manager cu peste opt ani de vechime primește vestea „reorganizării”- cu toate actele perfect în regulă. Două luni mai târziu, postul reapare în organigramă, ușor rebotezat. Nimeni nu părea surprins, în afară de fostul titular.

„A fost nevoie de un demers juridic ferm, urmat de o negociere pragmatică, în care compania a înțeles că un proces i-ar aduce nu doar costuri semnificative, ci și expunere negativă în presă. Rezultatul? Clientul nostru a obținut o compensație substanțială și și-a păstrat reputația intactă”, povestește Victor Buju despre deznodământul acestui caz.

De la unealtă la actor

În multe firme, angajatul e privit ca o unealtă din depozit – un „asset” util cât timp produce profit. Însă, în Uniunea Europeană, salariatul nu este și nu poate fi considerat un obiect de inventar, ci un actor cu rol și drepturi clare.

„Problema e că puțini angajați realizează că au acest statut. În fața unui angajator mare, simt că nu au nicio putere. Realitatea este inversă: tocmai companiile mari sunt cele mai sensibile la procese și la riscul de imagine”, subliniază Marius Stanciu.

Respectarea formală a procedurii nu exclude dreptul angajatului de a solicita explicații și de a negocia un rezultat echitabil. Pentru a evita consumul de timp și tensiunile inutile, multe companii optează pentru soluții amiabile și proporționale, întemeiate pe lege și pe un dialog deschis- cu atât mai mult când ambele părți sunt bine informate.

Ce poți face, concret, ca angajat dacă primești „emailul” de concediere

• Nu semna nimic pe loc- indiferent cât de inofensiv ar părea documentul
• Cere toate justificările- nu doar decizia oficială, ci și criteriile și notele interne care au stat la baza acesteia
• Vorbește cu un avocat înainte de a reacționa- adesea, un ton ferm, dar civilizat, poate deschide ușa negocierii fără a ajunge în instanță
• Gândește strategic- decide ce îți dorești: reintegrare în funcție, compensație sau doar timp suplimentar pentru a-ți asigura următorul pas profesional.

Pentru angajatori: cum arată o procedură „curată” în realitate

• Decizia de business este clar documentată (diagnostic + alternative analizate)
• Criteriile sunt obiective, verificabile și aplicate consecvent
• Reorganizarea este reală (nu o simplă redenumire a postului)
• Ofertele de realocare/downsizing sunt discutate onest, cu termene clare
• Comunicarea internă protejează moralul echipei și brandul de angajator
• Acordurile sunt proporționale și confidențiale, fără clauze abuzive.

În epoca globalizării și a inteligenței artificiale, joburile au ajuns să fie tratate ca niște acțiuni listate la bursă: se cumpără, se vând, se delistează. Puterea reală a angajatului stă în altceva- în cunoașterea legii și în abilitatea de a o folosi. „Angajatul nu e doar un executant. Cadrul legal și sensibilitatea companiilor la reputație creează spațiul pentru un dialog echitabil. Rolul avocatului este să facă acest spațiu real”, încheie Victor Buju.