Sondaj INSCOP. 39% dintre români consideră că Uniunea Europeană limitează suveranitatea, dar majoritatea se tem de efectele ieșirii

Aproape 39% dintre români cred că apartenența la Uniunea Europeană reduce suveranitatea națională, arată un sondaj INSCOP, realizat între 12 și 15 ianuarie 2026.

Aceasta reprezintă o ușoară creștere față de septembrie 2025, când 38,1% dintre respondenți aveau aceeași opinie.

În schimb, 45,9% consideră că apartenența la Uniunea Europeană nu afectează suveranitatea țării, însă acest procent a scăzut cu aproape 7 puncte față de septembrie 2025.

În mod paradoxal, aproape 38% dintre cei care cred că suveranitatea este limitată consideră că acest lucru ajută la creșterea nivelului de trai, în timp ce 57% spun contrariul.

Când li s-a cerut să spună ce ar trebui să facă România pentru a-și proteja interesele economice, 69,1% au răspuns că țara ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii, 11,8% au spus că nu trebuie făcut nimic, iar 11,2% susțin ieșirea din Uniune.

De asemenea, 54,9% dintre români consideră că viața lor ar fi mai grea dacă Uniunea Europeană ar înceta să existe. „Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Datele reflectă un paradox structural: o parte semnificativă a populației acceptă ideea pierderii de suveranitate, dar sprijinul pentru apartenența europeană este mai degrabă instrumental și condiționat, nu profund internalizat ca proiect identitar. Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv și pragmatic, bazat pe frică de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe aspirație sau loialitate simbolică profundă. Consecința este o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clar resimțite în viața de zi cu zi, acest sprijin poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv, dublat de un eventual mimetism al partidelor pe această linie demagogică”, a explicat sociologul Remus Ștefureac.

Preferința majorității pentru renegocierea condițiilor în Uniunea Europeană, și nu pentru ieșire, arată că românii vor mai mult control, dar fără costurile izolării.

„Această atitudine indică o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se exprimă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii țării, nu ca opțiune radicală de tip Ro-exit. De asemenea, percepția că desființarea UE ar înrăutăți viața personală pentru majoritatea populației relevă faptul că UE este asociată cu securitate și predictibilitate”, a mai spus Ștefureac.

Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu o marjă de eroare de ±3% și un grad de încredere de 95%.