Stabilitate financiară tot mai precară: 4 din 10 români nu pot acoperi cheltuieli neprevăzute
Cu un procent de 39–40% al cetățenilor fără rezerve pentru urgențe, România este depășită doar de Bulgaria (45,6%), Letonia (45,3%), Grecia (43,9%) și Lituania la capitolul stabilitate financiară. La polul opus, state cu economii robuste precum Olanda (16,9%), Malta (18,3%) și Cehia (19,2%) demonstrează o reziliență financiară mult mai mare la nivelul populației, conform analizei preluate de Ziarul Financiar. Astfel, România se înscrie într-un grup de state membre în care fragilitatea economică a gospodăriilor este o problemă sistemică, arată și datele Eurostat.
Privind în urmă, situația la nivelul întregii Uniuni Europene a cunoscut fluctuații. În 2012, în plină criză financiară, 40% dintre europeni se aflau în această situație. Procentul a scăzut chiar la 30,8% până în 2019. Pandemia de COVID-19 a inversat temporar acest trend pozitiv. Astfel s-a urcat din nou indicatorul la 32,5% în 2020 și s-a evidențiat fragilitatea economică a multor gospodării.
Sărăcia severă și problemele de fond
Situația este și mai alarmantă atunci când se analizează rata sărăciei severe. România ocupă primul loc în UE, cu 17,2% din populație (aproape unul din cinci români) confruntându-se cu deprivare materială acută. Țara noastră este urmată în acest clasament negativ de Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%). State ca Slovenia și Croația au rate de sub 2%, ilustrând disparitățile profunde din interiorul Uniunii.
Specialiștii economici subliniază că aceste cifre nu sunt accidentale, ci reflectă probleme de fond. Profesorul Mihai Ionescu, economist la Universitatea din București, avertizează: „Vorbim despre deficiențe structurale, nu despre probleme conjuncturale. Soluțiile trebuie să fie la fel de profunde, bazate pe politici publice coerente, nu pe intervenții izolate.” Deși Ministerul Muncii a implementat programe de ajutor, acestea sunt adesea considerate insuficiente pentru a produce o schimbare reală. Pentru acest lucru ar fi necesară o strategie integrată. Aceasta ar trebui să coreleze asistența socială cu accesul la educație și la locuri de muncă decente.
Strategie pentru creșterea rezilienței economice
Pentru a combate insecuritatea financiară și sărăcia, experții recomandă o abordare multi-direcțională:
- Educație și reconversie profesională: Investiția în programe de formare continuă și adaptarea forței de muncă la cerințele sectoarelor economice bine plătite este esențială pentru a crește veniturile stabile.
- Stimularea economiilor locale: Crearea de oportunități de muncă în comunitățile mici și mijlocii prin investiții strategice ar reduce migrația internă și ar asigura o dezvoltare mai echilibrată.
- Reformarea sistemului de asistență socială: Programele de sprijin trebuie să fie concepute nu doar ca ajutoare pasive, ci ca instrumente active de incluziune pe piața muncii pentru familiile vulnerabile.
- Protejarea puterii de cumpărare: Măsurile de combatere a inflației sunt cruciale, deoarece erodarea veniturilor reale afectează în primul rând gospodăriile cu bugete limitate.
Drumul către stabilitate financiară
Deși statisticile indică o ușoară ameliorare în ultimul deceniu, România se confruntă în continuare cu provocări economice majore. Incapacitatea a aproape 40% dintre cetățeni de a acoperi o cheltuială neprevăzută și rata alarmantă a sărăciei severe demonstrează că progresele sunt fragile. Consolidarea rezilienței economice naționale și sprijinirea gospodăriilor cu venituri reduse necesită mai mult decât măsuri pe termen scurt. Este chiar imperativă o viziune strategică pe termen lung, axată pe soluții durabile.