Ştirile care ne fac depresivi şi neîncrederea în presă

  • De 11 ani, Institutul Reuters pentru studierea jurnalismului publică un raport care ne arată cum gestionăm şi catalogăm conţinuturile informative din mediul on şi offline: Digital News Report.
  • România este parte a acestui raport de 7 ani, Digital News Report 2022 este realizat în colaborare cu Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti
  • Digital News Report este cel mai mare studio global legat de audienţa digitală, este realizat pe 46 de pieţe, cu 93 mii respondenţi (2.001 din România) şi are o eroare de +-2,2%
806 afișări
Imaginea articolului Ştirile care ne fac depresivi şi neîncrederea în presă

Ştirile care ne fac depresivi şi neîncrederea în presă

Vestea proastă este că, la nivel global, încrederea în ştiri a scăzut în ultimul an cu 2% şi este, la nivelul lui 2022, la 42%. Vestea şi mai proastă este că România are o scădere importantă a încrederii în ştiri, o diferenţă de 9 procente de anul trecut şi până astăzi, în 2022 încrederea în ştiri este de numai 33% la noi, iar procentajul indecişilor, ccelor care nu ştiu dacă să aibă încredere sau nu este de 35%. Cel mai mic nivel al încrederii este în Statele Unite – 26%, iar cel mai ridicat în Finlanda – 69%.

Aproximativ 40% dintre cei intervievaţi, la nivel global, spun că evită consumul de ştiri. De ce? Să ne uităm la răspunsurile valabile pentru România:

• 43% - prea multe ştiri legate de politică şi/sau situaţia îmbolnăvirilor COVID;
• 36% - au efect negativ asupra stării de spirit;
• 29% - cantitatea de ştiri este prea mare;
• 29% - ştirile nu sunt de încredere, sunt părtinitoare;
• 17% - conduc la discuţii pe care vreau să le evit;
• 16% - informaţia din ştiri nu are utilitate practică, nu mă ajută la nimic.

Aşadar, aproape 40% dintre respondenţi nu mai consumă ştiri pentru că sunt deprimante. “Păi, şi atunci, cum ştii în ce fel arată lumea din jurul tău? Cum îţi formezi păreri pertinente şi iei decizii informate?”, întreba retoric unul dintre jurnaliştii cu experienţă prezent la lansarea raportului. Publicul este indifferent şi nici măcar nu îşi mai bate capul să ofere răspunsuri logice şi argumentate la astfel de întrebări, iar jurnaliştii refuză să accepte că “depresia” pe care o servesc la pachet cu informaţia vine şi din limbajul verbal şi vizual agresiv pe care l-au îmbrăţişat ca mod firesc de lucru. Şi, cum presă şi public nici măcar nu mai discută pe tema aceasta, probabil că anul viitor va arăta o stare de spirit şi mai agresată de conţinuturile editoriale de la noi.

Să ne oprim puţin şi la ultima cifră, la cei care consideră conţinutul ştirilor irelevant pentru viaţa lor. Iniţial te-ai gândi că răspunsul reflectă o inabilitate a redacţiilor de ştiri de a oferi conţinutul potrivit pentru public, dar nu este doar asta. Date suplimentare din studio arată că în special publicul tânăr nu înţelege ştirile. Pur şi simplu, 1 din 10 tineri afirmă că nu pricepe conţinutul unei ştiri pe care o citeşte în mediul on-line sau pe care o priveşte la tv. În plus, mare parte dintre cei care au răspuns la sondaj accentuează nevoia ca ştirile să ofere explicaţii suplimentare, date de context.

Şi, acum vine surpriza şi mai mare. Ştiţi discuţiile aprinse legate de posturile tv, mai ales cele de ştiri şi etichetele puse lor în piaţa publică, etichete ce au legătură cu partidele pe care le susţin? Ei bine, potrivit Digital News Report 2022, similar cu ceea ce se observă în ţările nordice, în România doar 1 din 4 români crede că redacţiile de ştiri sunt politizate. În schimb, 6 din 10 sunt convinşi că redacţiile de ştiri sunt supuse presiunilor comerciale. Acestea sunt datele certe, explicaţiile nu sunt precise. Putem doar specula. O variantă de semiexplicaţie ar putea fi legată de eşantionul respondenţilor, mult mai relevant pentru mediul digital, mai puţin consummator de tv, o alta de suprapunerea presiunilor economice cu cele politice, care ar putea să creeze o oarecare confuzie în mintea celor care au răspuns. Să nu uităm că în 2021, doar două partide politice de la noi au cheltuit 12,2 milioane euro pentru „media şi propagandă”, cu toate că nu a fost un an electoral. Suma provine din banii publici destinaţi susţinerii activităţii partidelor parlamentare şi la repetatele solicitări ale jurnaliştilor pentru explicaţii privind cheltuirea acestor sume partidele au răspuns cu o tăcere revoltătoare.

E drept, în România, prea puţini dintre noi sunt dispuşi să înţeleagă faptul că un conţinut de calitate nu poate fi generat gratuit şi că este necesar să plăteşti pentru informaţie de bună calitate, pusă în context. Dar, nu e doar problema noastră, ci o tendinţă globală. În ciuda creşterilor semnificative privind plata pentru ştirile on-line în câteva ţări dezvoltate economic, precum Australia (+5 puncte), Germania (+5) şi Suedia (+3), există semne care arată o stagnare la nivel general. În 20 de ţări unde plata este larg răspândită, 17% au făcut cel puţin o plată pentru conţinut informativ on-line, la fel ca şi anul trecut. O proporţie mai mare de abonamente digitale se îndreaptă spre câteva branduri naţionale – întărind dinamica „câştigătorul ia tot”. Doar 5% dintre abonaţi plătesc pentru un titlu local în Marea Britanie şi doar 3% în Portugalia, dar cifrele sunt mult mai mari în Norvegia (53%) şi Suedia (43%). Abonaţii, în general, au venituri peste medie, sunt mai în vârstă, mai bine educaţi şi tind să plătească pentru o singură publicaţie.

Sursele folosite de cei care se informează din Social Media arată aşa:

• 63% - Facebook
• 36% - YouTube
• 31% - Whatsapp
• 20% - Facebook Messsenger
• 14% - Instagram
• 10% - TikTok

Semne de întrebare legate de complete onestitate a respondenţilor apar atunci când ne uităm la cifrele de încredere ale publicaţiilor şi tipul de ştiri de care respondenţii se arată interesaţi. RTV şi Antena 3 stau cel mai prost la capitolul încredere a publicului cu 46%, respectiv 33%. Dar, cifrele de audienţă arată o cu totul şi cu totul altă imagine.

Ce ştiri arată raportul că sunt interesante pentru respondenţi:

63% - ştiri locale
59% - ştiri internaţionale
51% - lifestyle
50% - politică
50% - mediu şi schimbări climatice
50% - ştiinţă şi tehnologie
48% - cultură
47% - educaţie
47% - situaţia COVID
45% - ştiri financiare
42% - ştiri amuzante
41% - sport

Întregul raport poate fi citit aici.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici