STUDIU: Sistemul de pensii se prefigurează sustenabil până în 2030

Perspectiva demografică a României este proastă, fiind agravată şi de pierderea masivă a populaţiei active prin migraţie, astfel încât sistemul de pensii se prefigurează sustenabil până la nivelul anului 2013, rezultă dintr-un studiu realizat de CeRe şi CRPE, prezentat joi la Bucureşti.

1409 afişări
Imaginea articolului STUDIU: Sistemul de pensii se prefigurează sustenabil până în 2030

STUDIU: Sistemul de pensii se prefigurează sustenabil până în 2030 (Imagine: Liviu Chirica/Mediafax Foto)

Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) şi Centrul Român de Politici Europene (CRPE) implementează proiectul "Reforma Pensiilor - de la experţi la public" în perioada iulie 2013 - octombrie 2014, în cadrul căruia au lansat, joi, studiul "Alternative şi compromisuri în sistemul românesc de pensii pentru următorii 20 de ani".

Iniţiatorii studiului arată că, în prezent, sistemul de pensii nu se autosusţine complet, de la bugetul de stat transferându-se aproximativ 2,5 la sută din PIB.

"Dacă procentul s-ar ridica la cca. trei la sută, pot apărea probleme serioase de echilibru (cu efecte ce vor fi resimţite în economie–creşterea fiscalităţii, reducerea investiţiilor, etc.), iar dacă ar ajunge spre patru la sută, echilibrul ar fi pierdut. Acum, transferurile asigură un grad optim de adecvare a pensiilor, iar România nu ar fi avut probleme cu transferurile, dacă nu ar fi intervenit criza economică globală din 2008, aceasta afectând economia şi, implicit, veniturile la buget", se arată în documentul citat.

Specialiştii susţin că schimbările necesare sunt structurale şi depăşesc instrumentele de gestiune propriu-zisă a unui sistem de pensii. Astfel, pentru a asigura un sistem de pensii adecvat, pe termen lung, ar fi nevoie de avansuri în productivitatea muncii, de creşterea ratei de ocupare a populaţiei active şi de politici de imigraţie atractive.

"Perspectiva demografică a României este proastă. Pierdem masiv populaţie activă prin migraţie. Din anul 1990, am pierdut aproximativ 2 milioane de oameni activi. Dacă acest ritm se va menţine, contributorii se vor reduce disproporţionat cu beneficiarii, iar sustenabilitatea va fi afectată. Mecanic (excluzând migraţia), sistemul de pensii se prefigurează sustenabil până la nivelul anului 2030. Una dintre cauze este că speranţa de viaţă în România este încă mică - numărul de ieşiri (decese) este mare. Efectul migrator este greu de estimat pe termen lung/mediu, fiind foarte dependent de factori exogeni: conflicte, calamităţi, tendinţe globale. În orice caz, dacă România se va transforma din ţară de tranzit în ţară de destinaţie, forţa de muncă va veni, cel mai probabil, din Asia sau Africa", se mai arată în studiul citat.

Iniţiatorii cercetării subliniază că piaţa muncii situaţia este staţionară, de ani de zile rata de ocupare fiind în aceiaşi parametri, fără a fi generate locuri de muncă.

Măsurile cu potenţial de a influenţa în bine sustenabilitatea sistemului de pensii, identificate de specialişti, ar fi: stimularea creşterii gradului de ocupare, reducerea contribuţiei la asigurările sociale (CAS) angajat/angajator, creşterea salariului minim pe economie şi măsuri de îmbunătăţire a colectării CAS.

"Nu ne mai putem baza pe măsuri precum: stimularea creşterii demografice, măsuri administrative de reducere a economiei gri/negre, creşterea vârstei de pensionare (deja e ridicată), creşterea vechimii obligatorie pentru pensie integrală (deja e ridicată)", se mai arată în studiu.

În opinia specialiştilor, sistemul de pensii a avut evoluţii contradictorii, ceea ce a dus la: creşterea numărului total de pensionari de la 3,58 milioane în 1990 la 5,401 milioane în noiembrie 2013 (+50,8 la sută) în condiţiile scăderii numărului de salariaţi de la 8,156 milioane în 1990 la 4,378 milioane de salariaţi în septembrie 2013 (-46,32 la sută), rata de dependenţă a scăzut de la 3,43 în 1990 la 0,92 în 2101 şi 0,93 în 2013, vârste efective de pensionare mult sub vârsta standard de pensionare: în 2009 diferenţele erau între 5 şi 7 ani şi scăderea dramatică a pensiei medii reale nete.

Un alt efect generat de evoluţiile contradictorii se referă la rata de înlocuire calculată pe baza pensiei medii pentru limită de vârstă şi salariul mediu net, care a evoluat de la 48,6 la sută în 2000, la 65,3 la sută în 2010 şi 58,2 la sută în 2013.

Rata de înlocuire reprezintă raportul dintre valoarea pensiei (medii simple, medii pentru limită de vârstă şi perioadă completă de cotizare) şi valoarea salariului mediu (brut sau net), cu alte cuvinte cât din valoarea salariului mediu brut/net este înlocuită de pensia medie.

Concluzia studiului este că, în funcţie de orientarea politică/ideologică, se va pune accentul fie pe componenta socială (o valoare cât mai mare pentru pensia medie), fie pe componenta de reducere a deficitului prin creşterea vârstei de pensionare, în funcţie de speranţa de viaţă la 65 de ani.

Cele mai proaste scenarii ar fi, în acest context, cel care face referire la legarea pensiei medii de creşterea salariilor, care ar produce deficite uriaşe, şi cel care vizează eliminarea parţială sau totală a pilonului II, care ar conduce la reducerea pensiei cu o treime şi pierderea încrederii publicului şi investitorilor în credibilitatea politicilor publice româneşti.

Studiul prezentat joi propune patru soluţii generice, din care, prin combinare, se pot construi mult mai multe variante, al căror impact trebuie măsurat în funcţie de conţinutul lor, dar care poate fi intuit din analiza impactului acestor alternative tip.

Prima soluţie se referă la actualul model şi se caracterizează prin: indexarea pensiilor cu un indice maimic decât creşterea salariului mediu, dar mai mare de rata inflaţiei. Aceasta ar conduce la reducerea lentă, dar constantă a ratei nete de înlocuire, păstrarea actualului număr de sisteme speciale de pensionare, dar fără să mai apară altele noi, actualele breşe din sistemul de impozitare al CAS rămân neschimbate – baza fiscală rămâne nemodificată, menţinerea actualei rate a CAS, păstrarea actualei scheme de finanţare a pilonului 2, actualele restricţii la pensionarea anticipată se păstrează, iar vârsta de pensionare şi durata de cotizare rămân neschimbate.

Cea de-a doua soluţie s-ar caracteriza prin: indexarea pensiilor cu un indice egal cu creşterea salariului mediu, sau legarea pensiei medii prin alt sistem de salariul mediu, cum ar fi stabilirea valorii punctului de pensie ca un procent fix din salariu mediu, creşterea numărului de sisteme speciale de pensionare, creşterea numărului de scheme specifice de impozitare în cazul CAS sub pretextul oferirii de facilităţi fiscale - reducere a bazei fiscale, presiuni pentru unificarea impozitului pe venit cu CAS şi proiectarea unei scheme de impozitare progresiv, îngheţarea sau chiar naţionalizarea pilonului 2, relaxarea actualelor restricţii referitoare la pensionarea anticipată, vârsta de pensionare revine la situaţia de dinainte de 2001 (57 de ani femeile şi 62 bărbaţii) şi durata de cotizare rămân neschimbate (30/35 de ani).

A treia soluţie identificată în studiu se caracterizează prin indexarea pensiilor cu un indice egal cu rata inflaţiei, Păstrarea numărului actual de sisteme speciale de pensionare, scăderea numărului de scheme specifice de impozitare în cazul CAS, dar fără să se reuşească eliminarea lor completă - creştere moderată a bazei fiscale, scădere uşoară cu doi-trei la sută a actualei rate a CAS la angajator, creşterea contribuţiei la pilonul II la opt la sută - gradual până în 2021, actualele restricţii la pensionarea anticipată se păstrează, se înăspreşte sistemul de pensionare pentru invaliditate, vârsta de pensionare rămâne neschimbată şi durata de cotizare creşte şi se unifică (40 de ani) - gradual.

Ultima soluţie propusă se caracterizează prin: indexarea pensiilor cu un indice egal cu rata inflaţiei, eliminarea sistemelor speciale de pensionare, eliminarea schemelor specifice de impozitare în cazul CAS şi aplicarea unitară şi coerentă a impozitului - creştere semnificativă a bazei fiscale, scădere cu trei-cinci la sută a actualei rate a CAS la angajator şi stimularea fiscală semnificativă pentru economisire prin pilonul III de pensii, creşterea contribuţiei la pilonul II la 10 - 12 la sută - gradual până în 2025, actualele restricţii la pensionare se înăspresc şi mai mult, se înăspreşte sistemul de pensionare pentru invaliditate, vârsta de pensionare se corelează cu speranţa medie de viaţă la 65 de ani şi durata de cotizare creşte şi se unifică (43 de ani) - gradual.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a apreciat că studiul este echilibrat şi scoate în evidenţă problemele esenţiale ale sistemului de pensii.

Proiectul "Reforma Pensiilor - de la experţi la public" este finanţat de Ambasada Elveţiei la Bucureşti.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici